Cu un singur articol de lege promovat de Guvern, politicienii romani au dat de pamant cu intreaga legislatie a achizitiilor lucrarilor publice. Cine sunt beneficiarii acestei misculatii? Desigur, tot politicienii si acolitii acestora, indeosebi c
Cu un singur articol de lege promovat de Guvern, politicienii romani au dat de pamant cu intreaga legislatie a achizitiilor lucrarilor publice. Cine sunt beneficiarii acestei misculatii? Desigur, tot politicienii si acolitii acestora, indeosebi cei din administratia locala. Cine plateste, in chiar acceptiunea noilor prevederi? Evident, contribuabilul, adica fiecare dintre noi. Printr-o "scapare" a Legii nr. 51 din 2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, promovata de Executiv si intrata in vigoare la 21 martie anul acesta, politicienii pot aloca banii comunitatilor locale cui vor ei. De exemplu, banii de drumuri, retele de apa si canalizare, intretinere, curatenie etc. pot ajunge in propriile buzunare ale functionarilor publici, ale rudelor sau ale prietenilor acestora. LEGE CONTRA LEGE. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, intrata in vigoare la 30 iunie 2006, prevede obligatia tuturor institutiilor publice, incepand cu Guvernul Romaniei si pana la consiliile comunale, de a organiza licitatii pentru atribuirea oricaror lucrari, inclusiv a celor care tin de curatenie si gospodarirea comunala. Actul normativ respecta directivele europene in domeniu si este menit sa contracareze actele de coruptie manifestate prin acordarea discretionara a acestor lucrari unor societati sau grupuri de interese apropiate oamenilor politici care au putere de decizie. Or, art. 31, alin. 5 din Legea nr. 51 din 2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, act normativ promovat de acelasi Guvern, prevede negru pe alb: "In cazul operatorilor serviciilor de utilitati publice rezultati prin reorganizarea pe cale administrativa a fostelor regii autonome de interes local sau judetean (adica drumuri si poduri, apa si canalizarea etc. - n.r.) ori a directiilor sau serviciilor publice de specialitate subordonate autoritatilor administratiei publice locale si care au avut in administrare bunuri, activitati sau servicii de utilitati publice, delegarea gestiunii serviciului se atribuie in mod direct acestora, prin contract de concesiune, o data cu infrastructura aferenta serviciului". Asadar, Ordonanta nr. 34, act normativ european, care prevede obligativitatea incredintarii prin licitatie - nationala sau internationala - a acestor lucrari, pentru care sunt alocate zeci de miliarde de lei, este aruncata, pur si simplu, la cosul de gunoi. EI NEGOCIAZA, EI IAU BANUL. Noua lege, utila de altfel pentru infiintarea si reglementarea serviciilor comunitare, trebuia doar sa stabileasca, clar si concis, relatia dintre administratia publica, operatorii de servicii publice si beneficiarii de drept ai acestora - contribuabilii. Numai ca aceasta, asa cum am vazut, are si un alt scop, ascuns cu multa dibacie. Printre primii beneficiari au fost consilierii judeteni de la Sibiu. Dupa cum am aratat in editia de ieri, chiar in ziua in care Legea 51 intra in vigoare, 21 martie 2007, la Consiliul Judetean Sibiu a fost redactat un raport de fundamentare a Hotararii CJ nr. 33. Prin aceasta hotarare, adoptata pe 29 martie, toate drumurile judetene au fost concesionate, prinincredintare directa, deci fara nici un fel de licitatie, societatii Drumuri si Poduri SA, apartinand Consiliului Judetean. Situatia nu este singulara. De regula, fostele regii autonome Drumuri si Poduri din judete, dar nu numai acestea, s-au transformat in societati comerciale ale consiliilor judetene, care detin pachetul majoritar sau, cum este si cazul celei de la Sibiu, pachetul integral de actiuni. Administratorii acestor societati, platiti cu indemnizatii grase, sunt in cea mai mare parte tocmai functionarii consiliilor judetene, inclusiv cei de la departamentele economice si tehnice, adica cei care incheie contractele, stabilesc tarifele pentru lucrari etc. Cu alte cuvinte, neavand de invins nici un fel de concurenta din partea altor agenti economici, specializati in astfel de lucrari, ei negociaza, ei "centreaza" si tot ei iau banul. Sa tot faci afaceri in numele contribuabilului! De altfel, la litera "k" din primul articol al acestei perfide legi transpare chiar un ton ironic: "Serviciile sunt furnizate/prestate pe baza principiului 'beneficiarul plateste' ". De prisos sa mai amintim starea jalnica a drumurilor judetene din intreaga tara, "administrate si intretinute" de societatile "private" ale consiliilor locale. GOGOSI. Sa spicuim un pic din "Raportul de fundamentare" al acestei legi, care incalca grosolan principiile unei administratii europene cu neaosele obiceiuri romanesti: "In prezent, datorita evolutiei interne a legislatiei, dar mai ales din perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, sectorul utilitatilor publice se afla intr-un moment decisiv: acela al reviziurii si alinierii cadrului legislativ intern la conceptele si la principiile europene privind serviciile de utilitate si interes public (...) Proiectul Legii serviciilor comunale de utilitati publice are ca obiectiv imbunatatirea modului de organizare si functionare a acestor servicii, precum si dezvoltarea, modernizarea si eficientizarea infrastructurii aferente, astfel incat fiecarui cetatean sa-i fie asigurat, intr-o maniera performanta si nediscriminatorie, accesul la utilitatile publice". Un obisnuit sir de vorbe frumoase, simple gogosi, contrazise flagrant de practica. Legea 51 deschide, practic, calea unor alte nereguli pentru administratiile locale, oricum incercate de atatea tentatii la limita legilor.
Despre autor:
