Cotidianul german, citat de HotNews si Mediafax, scrie ca impotriva lui Traian Basescu a avut loc un puci, "pentru ca dorinta lui pentru un stat de drept nu corespunde cu necesitatea protectiei cleptocratiei parlamentare in fata urmaririi penale".

Cel mai influent cotidian din Germania, Frankfurter Algemeine Zeitung, a publicat in editia de astazi un material deosebit de virulent impotriva incercarii de eliminare a lui Traian Basescu de pe scena politica din Romania. Potrivit cotidianului citat, scopul eliminarii lui Basescu este de a readuce justitia sub influenta Guvernului si a grupurilor de interese care urmaresc eliminarea oricarei forme de control asupra fraudarii banilor publici, inclusiv fraudarii fiscale si spalarilor de bani.





(...) Tocmai faptul ca Traian Basescu spune lucrurilor pe nume si nu respecta regulile tacerii apreciaza poporul cel mai mult la presedintele sau, acum demis de Parlament. Unul, care s-a ridicat prin sistem, se ridica impotriva sistemului. Basescu vrea un stat de drept in care legea sa fie aceeasi pentru toti. Un raport al Curtii Constitutionale i-a confirmat ca modul in care a condus a respectat Constitutia si ca nu exista nici un motiv sa fie suspendat.

Lui Basescu i se pot reprosa anumite lucruri - cel mai mare dusman al sau este un ego exagerat; el vorbeste adesea mai repede decat gandeste, renunta la strategii in urma unor inspiratii de moment, isi intimideaza cei mai buni consilieri si se angajeaza in tot felul de lupte secundare, in loc sa se concentreze asupra problemelor majore. Nu in ultimul rand, el a cazut prada mult raspanditului sindrom al barbatilor care detin puterea si se inconjoara cu colaboratoare mult mai tinere, care fac tot felul de greseli. Dar asta nu are nimic de-a face cu modul in care isi desfasoara el activitatea.

(...) Toate acestea nu au nici o legatura cu suspendarea din functie. Basescu a fost suspendat pentru realizarile lui si nu pentru slabiciunile sale. De-lungul si latul partidelor politice s-a votat impotriva lui pentru ca dorinta lui pentru un stat de drept nu corespunde cu necesitatea unei protectii a cleptocratiei parlamentare in fata urmaririi penale. De citeva saptamini se pregateste cu sange rece un puci, camuflat in straie parlamentare, care urmareste readucerea justitiei romane sub influenta guvernului si a grupurilor de interese, care urmaresc pe scara larga sa nu mai existe nici un fel de control asupra fraudarii banilor publici, inclusiv fraudarii fiscale si spalarilor de bani.

(...) Fostii agenti ai Securitatii detin astazi functii de conducere in diverse companii, sunt patroni de ziare si radio sau televiziuni sau isi permit chiar sa mai detina si cate un partid, cazul lui Dan Voiculescu, seful comisiei parlamentare care l-a acuzat pe presedintele Traian Basescu ca a incalcat Constitutia.

(...) Suspendarea presedintelui este deja a doua faza a unei reci lovituri de stat, care a inceput in martie. Atunci a fost modificata printr-o ordonanta de urgenta o lege referitoare la alegerile pentru parlamentul UE, care erau planificate pentru 13 mai, pentru ca partidul national al primului ministru se temea ca o piarda alegerile. "Obiectiile intemeiate legal ale ministrului Justitiei si ale ministrului de Interne, care nu au vrut sa semneze ordonanta, au fost considerate de catre premierul Calin Popescu Tariceanu o opozitie a acestora fata de Executiv. Astfel a fost destramata

Alianta D.A., iar fostii comunisti din PSD au sustinut ulterior Cabinetul lui Tariceanu in Parlament.

(...) Romania este, de la 1 ianuarie, membra cu drepturi depline a UE, iar cei care au avertizat anterior ca tara nu este inca pregatita pentru UE au acum confirmarea.

Ziarul german reaminteste ca ministrul Justitiei si ministrul de Interne au avut de rezolvat cele mai grele sarcini inaintea aderarii la UE, respectiv reforma justitiei, crearea de instrumente adecvate pentru combaterea coruptiei si asigurarea granitelor. "In mod paradoxal, cel mai mare sprijin pentru reforme a provenit din

sentimetul reticent al tarilor europene, obosite de extindere", comenteaza ziarul, adaugand ca Executivul de la Bruxelles a trebuit sa se arate foarte dur si, impreuna cu presedintele, a sustinut-o pe Monica Macovei pentru introducerea unor legi

anticoruptie mai dure decat in orice alta tara din UE.

Dupa aderare insa, UE nu mai are nici un mijloc de presiune adecvat, iar parlamentarii romani s-au grabit sa opreasca reformele si, dupa inlaturarea lui Macovei si suspendarea lui Basescu, au cale libera sa schimbe procurori si judecatori care s-au aflat in primele randuri ale luptei impotriva coruptiei, afirma Frankfurter Allgemeine Zeitung, adaugand ca Romania a fost, inca din perioada comunista, un caz aparte si ramane si in continuare.

Ziarul german apreciaza ca invatamintele care trebuie trase din ceea ce s-a intamplat in Romania pot fi aplicate si de alte tari care stau in anticamera UE, deoarece reformele care nu ar fi avut loc fara presiunile UE pot fi oricand oprite atunci cand aceasta presiune dispare. Clauzele de salvgardare introduse in tratatele de aderare ale Romaniei si Bulgariei nu sunt suficiente, iar la negocierile cu Turcia si Croatia si, candva, si cu celelalte tari din Balcani carora li s-a deschis perspectiva aderarii trebuie avuta in vedere aceasta problema, conchide FAZ.