Constantin Balaceanu-Stolnici a colaborat cu Securitatea ca sef de sectie al institutului condus de Ana Aslan. Notele informative erau semnate „Laurentiu".

Primele contacte cu Securitatea ale lui Constantin Balaceanu-Stolnici au avut loc in 1974. E anul in care, la invitatia Anei Aslan, dupa cum povesteste chiar el, s-a transferat de la Spitalul nr. 9 la Institutul de Geriatrie si Gerontologie. Renumit la acea vreme in intreaga lume, sanatoriul institutului avea cu precadere pacienti straini. Si, intrucit initial cladirea din Otopeni apartinuse CC al PCR, o aripa era rezervata nomenclaturistilor. Ca urmare, securistii roiau in institut, iar sursele lor preferate de informare erau medicii. Cind a ajuns seful uneia dintre sectiile institutului, Constantin Balaceanu-Stolnici a intrat automat in vizorul securistilor.

Pacienti straini de prim rang

Contactele cu securistii nu aveau insa ritmicitate. „Erau perioade cind veneau o data pe luna, erau perioade cind veneau zi de zi", povesteste seniorul liberal. Informatiile cele mai vinate de securisti erau cele despre pacientii straini. „Erau mari personalitati din politica, economie, cultura, presa", spune Balaceanu-Stolnici, amintindu-si, de exemplu, ca l-a tratat pe marele psihanalist francez Lacan si ca l-a consultat pe Yasser Arafat. „Erau si teroristi arabi printre pacienti, care spuneau chiar cu mindrie: «Eu sint cel care am organizat rapirea vasului cutare» sau «Eu am deturnat trei avioane»", completeaza acesta. Informatiile vizau bolile de care sufereau si discutiile cu pacientii. „Secretul profesional nu exista si nici nu exista in Romania. Daca nu le spuneai, oricum mergeau la fisa si aflau tot", spune fostul sef de sectie al institutului.

Declaratii schimbate

Cit priveste forma in care Constantin Balaceanu-Stolnici furniza informatii Securitatii, declaratiile acestuia s-au schimbat pe parcursul celor citeva discutii purtate. Initial, el a declarat pentru „Cotidianul" ca declaratiile au fost doar verbale. Securistul venea, il intreba, iar el raspundea. „Nu a fost nimic scris, ci doar verbal", a spus acesta. Ulterior, a rectificat cele spuse si a recunoscut ca unele dintre declaratiile date securistilor au fost scrise, dar semnate cu numele real. In cele din urma, Constantin Balaceanu-Stolnici a admis ca a dat si declaratii semnate cu un nume de cod. „Nu am semnat niciodata un angajament. O data sau de doua ori mi-au spus sa semnez cu alt nume, Laurentiu", a recunoscut Constantin Balaceanu-Stolnici. Declaratiile seniorului liberal s-au schim-bat si in ce priveste remuneratia primita pentru notele date.

Astfel, daca initial acesta a sustinut ca nu a primit bani, in final a admis ca, cel putin formal, a fost platit. „Au spus ca au scos bani pe numele meu, dar i-au bagat ei in buzunar", a mai spus seniorul liberal. El a mentionat ca fiul unui notar ar fi luat acei bani, dupa care ar fi fost „omorit, calcat cu masina" de catre Securitate, dar nu a furnizat detalii suplimentare.

O evolutie sinuoasa Ca descendent al Balacenilor, veche familie boiereasca, destinul lui Constantin Balaceanu-Stolnici a avut o evolutie abrupta. Nascut in 1923, acesta a terminat Facultatea de Medicina din Bucuresti in 1947, devenind preparator, apoi asistent la catedra de anatomie. In 1952 a fost insa dat afara din facultate, iar dupa doi ani si de la Spitalul Colentina si exilat la Policlinica Cantacuzino, pina cind, in 1964, a cistigat concursul de medic primar la Spitalul nr. 9. O mina intinsa de Ana Aslan a dat carierei lui Balaceanu-Stolnici, specializat in neurologie, o cu totul alta directie. Acesta a ajuns sef de sectie la Institutul de Geriatrie, pe care din 1991 l-a si condus. In 1993, Iliescu l-a dat afara, dupa cum insusi spune. Singurele prejudicii majore pe care i le-a adus comunismul au fost interdictia de a mai preda la Medicina si titlul de docent, pe care Elena Ceausescu nu a fost de acord sa-l primeasca.

Retragere strategica de la conducerea PNL Constantin Balaceanu-Stolnici este al patrulea senior liberal care isi surprinde colegii prin colaborarea sa cu Securitatea.

Desi nimeni din PNL nu a banuit vreodata ca seniorul Constantin Balaceanu-Stolnici a colaborat cu Securitatea, un incident petrecut in toiul scandalului cu Mona Musca a dat nastere la nedumerire. Astfel, dupa cum relateaza mai multi membri din conducerea partidului, intr-o sedinta a Biroului Permanent, Constantin Balaceanu-Stolnici a suferit o criza. „Era imediat dupa ce dosarul de colaboratoare al Monei Musca a iesit la iveala si dupa ce eu imi dadusem demisia din functia de presedinte de onoare. I s-a facut rau, si-a lasat capul pe miini si a fost dus la Spitalul de Urgenta", povesteste Mircea Ionescu Quintus (foto).

Imediat dupa incident, in mod inexplicabil pentru colegii sai, Constantin Balaceanu-Stolnici a anuntat ca, din motive de sanatate, se retrage din functiile detinute in PNL, „in favoarea activitatii publicistice" pe care o desfasoara la „Ziua", care il numeste pe frontispiciu „mentor".

Altceva a declarat la „Ziua"

In cadrul campaniei „Voci curate", initiata de Asociatia Civic Media si sustinuta de „Ziua", numele lui Constantin Balaceanu-Stolnici a aparut in iulie 2006 intr-o lista a angajatilor si colaboratorilor ziarului ce nu au colaborat cu Securitatea. Lista a fost facuta pe baza raspunsurilor date de acestia la o intrebare privind relatia cu Securitatea. Ieri, Constantin Balaceanu-Stolnici a sustinut insa ca atunci ar fi recunoscut ca a avut o relatie cu Securitatea „prin natura functiei pe care a avut-o", respectiv cea de sef de sectie la Geriatrie. Directorul ziarului, Sorin Rosca Stanescu, spune ca nu-si mai aminteste raspunsul respectiv si ca nu a discutat niciodata cu mentorul ziarului despre trecutul sau. „Daca era un reporter al ziarului, ma interesa, dar asa nu", spune Rosca Stanescu. „Orice relatie cu Securitatea a fost vinovata", mai spune cel care la rindul sau a fost silit sa recunoasca faptul ca a fost informator.

Patru venerabili cu nume de cod

Constantin Balaceanu-Stolnici este al patrulea senior liberal a carui colaborare cu Securitatea iese la iveala. Alexandru Paleologu a fost singurul care a recunoscut colaborarea imediat dupa Revolutie. Al doilea a fost Dan Amedeo Lazarescu, tatal vitreg al actualului presedinte al PNL, Calin Popescu Tariceanu. Decedat in 2002, acesta a fost deconspirat de CNSAS, ca si Mircea Ionescu Quintus. Acesta din urma a primit verdictul de politie politica pe cind era presedinte al partidului. Quintus s-a judecat cu CNSAS pentru sentinta primita si a cistigat in final, la Curtea de Apel, pe chestiuni de procedura.