Referendumul privind demiterea sefului statului va fi invalidat daca la urne nu se prezinta majoritatea cetatenilor cu drept de vot. in aceste conditii, suspendarea ar inceta, iar presedintele s-ar intoarce la Cotroceni. Legea nu prevede nimic cu privire la aceste lucruri, dar specialistii interpreteaza in acest sens lipsa unor reglementari.  Referendumul privind demiterea presedintelui sta sub semnul interpretarii din punct de vedere al finalitatii acestuia. Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului nu contine nici un fel de prevedere referitoare la ceea ce urmeaza in cazul neprezentarii la vot a jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale. Reglementarile legale se limiteaza la a defini valabilitatea referendumului: "Referendumul este valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale" (aproximativ noua milioane de persoane). Nimic mai mult decat atat. Doar precizari cu privire la conditiile de desfasurare a referendumului privind demiterea presedintelui. "Referendumul pentru demiterea presedintelui Romaniei este obligatoriu si se stabileste prin hotarare a Parlamentului, in conditiile prevazute la art. 95 din Constitutie. Cetatenii care participa la referendum au dreptul sa se pronunte prin "DA" sau "NU" la urmatoarea intrebare inscrisa pe buletinul de vot: "Sunteti de acord cu demiterea presedintelui Romaniei?". Demiterea presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale."  DIN NOU PE FUNCTIE. Specialistii in drept contactati de Jurnalul National considera insa ca neparticiparea majoritatii romanilor cu drept de vot la referendum este echivalenta cu invalidarea acestuia si conduce automat la anularea suspendarii si revenirea pe functie a sefului statului. Astfel, Avocatul Poporului, profesorul in Drept constitutional Ioan Muraru, apreciaza ca in cazul in care prima conditie de valabilitate a referendumului de demitere a presedintelui, respectiv prezenta a jumatate plus unu din electorat, nu este indeplinita, atunci referendumul nu este valabil. "Totul cade. Toata procedura se anuleaza. (...) Lucrurile se incheie. Daca populatia nu se prezinta la vot in procentul cerut de lege, demiterea nu se realizeaza. Iar presedintele nu poate fi demis altfel. (...) Daca se doreste, se reia intreaga procedura. Referendumul este numai finalitatea procedurii de suspendare", sustine Muraru. Profesorul in Stiinte politice Alexandru Radu spune si el ca, in conditiile in care la urne nu se prezinta majoritatea cetatenilor inscrisi in listele electorale, referendumul privind demiterea presedintelui este declarat invalid, iar seful statului revine pe functie. "Suspendarea este decisa de Parlament pentru 30 de zile, termen pana la care se organizeaza, potrivit Constitutiei, referendumul. Daca cetatenii nu se prezinta la vot, atunci referendumul nu este valid, iar presedintele se intoarce la Cotroceni si isi reia atributiile", explica profesorul Radu. Si surse din Curtea Constitutionala, institutie unde ar putea sa se ajunga in final pentru a se clarifica aceasta situatie, sustin aceeasi varianta: referendumul este invalidat si presedintele revine la Palatul Cotroceni. "Se termina totul. Daca se doreste, intreaga procedura de suspendare trebuie luata de la capat", spun sursele citate.  Si politicienii interpreteaza in acelasi mod ca si specialistii. Deputatul PSD Florin Iordache, vicepresedinte al Comisiei juridice, explica astfel ca suspendarea se anuleaza daca referendumul nu este validat prin prezenta la vot a jumatate plus unu din persoanele inscrise in listele electorale, iar presedintele revine la post. Deputatul PC Sergiu Andon, presedintele Comisiei juridice, considera la randul sau ca suspendarea presedintelui inceteaza o data cu invalidarea referendumului, atunci cand se invalideaza si demiterea, si acesta isi reintra in atributii. Presedintele Comisiei juridice din Senat, Eckstein Peter Kovacs (UDMR), spune si el ca daca nu s-au prezentat suficienti alegatori la urne inseamna ca acel demers de demitere a presedintelui cade, si ca atare si suspendarea sefului statului.  ULTIMUL REFERENDUM, in 2003. Referendumul privind demiterea sefului statului este o premiera pentru viata politica romaneasca. Ultima data cand romanii au iesit la urne in cadrul unei consultari populare a fost acum patru ani, consultare organizata pentru revizuirea Constitutiei. Atunci, pentru a evita nulitatea referendumului, autoritatile vremii au decretat doua zile de vot - 18 si 19 octombrie, decizia fiind luata printr-o ordonanta de urgenta adoptata cu noua zile inainte de consultare. Sectiile de votare au fost deschise sambata intre orele 8:00 si 22:00, iar duminica intre 8:00 si 20:00. Desi "generosi" cu cele doua zile, populatia s-a urnit cu greu pentru a iesi la vot, prima zi fiind un dezastru. Numai 15% din cetatenii cu drept de vot au mers la sectiile de votare pentru a spune daca sunt de acord sau nu cu revizuirea Constitutiei. A fost nevoie in aceste conditii de o mobilizare prin intermediul mass-media, astfel incat in cea de-a doua zi lumea sa iasa pentru a-si exercita votul. Astfel ca la 19 octombrie, la ora 12:00, participarea la vot urcase la 23,2%, la ora 15:00, la 34,3%, iar la ora 18:00, la 45,5%.  REZULTATE. La ora inchiderii urnelor, mai mult de jumatate din romanii inscrisi in listele electorale se prezentasera la vot, validandu-se astfel referendumul privind revizuirea Constitutiei. Din aproape 17.842.103 cetateni, s-au prezentat la vot 9.938.441 (55,7% din totalul persoanelor cu drept de vot). 8.915.022 (reprezentand 89,70% din totalul voturilor valabil exprimate) au raspuns "DA", 875.172 (reprezentand 8,81% din totalul voturilor valabil exprimate) au raspuns "NU", iar 148.247 de voturi (reprezentand 1,49% din totalul voturilor exprimate) au fost nule. Curtea Constitutionala a confirmat la 22 octombrie 2003 rezultatul referendumului, constatand ca la vot s-au prezentat mai mult de jumatate din numarul persoanelor inscrise in listele electorale, iar dintre participanti, majoritatea s-a pronuntat prin "DA".   PARLAMENTUL DECIDE