Compania de Autostrazi va impune folosirea zgurii la construirea autostrazilor.

Compania de Autostrazi va impune constructorilor care participa la proiectele de realizare a unor autostrazi folosirea zgurii. Utilizarea reziduului rezultat din producerea otelului sau a fontei ar ieftini pretul unui kilometru de autostrada, in conditiile in care acesta este destul de piperat, fiind cuprins, in functie de relieful traversat, intre 5 si 20 de milioane de euro.

Noul director al Companiei de Autostrazi, Mihai Grecu, caruia i-a ramas gindul la „autostrazile din SUA care arata precum gradinile botanice", are idei de minimizare a costurilor. „In caietul de sarcini este foarte important sa se prevada folosirea unor materiale care sa duca la ieftinirea lucrarilor, de tipul zgurii de furnal, in loc de piatra sparta sau balast (n.red. - folosite pentru fundatia autostrazilor)", a declarat acesta zilele trecute. Solutia nu mai este o noutate in Romania. Pentru realizarea fundatiei de la autostrada Drajna-Fetesti, constructorul Astaldi a cumparat de la firma galateana specializata in procesarea zgurei, DSU Romania, 500.000 de tone de zgura concasata. Cantitatea a slujit la realizarea a 60% din intreaga fundatie a autostrazii Drajna-Fetesti.

In conditiile in care costul stratului de baza are o pondere de 10% din cel total, iar zgura la furnizor este cu aproximativ 30-40% mai ieftina decit piatra sparta sau balastul, se poate estima ca astfel s-a obtinut o economie de 5% din total.

Zgura, mai ecologica

Daca economia obtinuta prin folosirea reziduului siderurgic este relativa, deoarece se inregistreaza doar daca distanta pina la furnizorul de zgura este relativ mica, „curatenia" acestei resurse nu poate fi contestata.

„Utilizarea zgurii la constructia de drumuri nationale sau de autostrazi duce la evacuarea haldelor industriale. Aceasta este un avantaj in ceea ce priveste protectia mediului. In acelasi sens, reduce nevoia de suprafete de teren suplimentar pentru halde in zonele cu activitate siderurgica", spun consultantii firmei Search Corporation. Argumentele nu sint deloc de ignorat, atit timp cit, spre exemplu, Sidex Galati are halde de 100 de milioane de tone de zgura si cenusa si care ocupa 100 ha. Mai mult, balastierele de pe marginea riurilor au fost considerate drept principalul vinovat la inundatiile din urma cu doi ani, inmultirea lor haotica ducind la distrugerea albiilor riurilor. Totusi, folosirea zgurii nu poate fi impusa oricind si oricum constructorilor, spune Mihai Iuga, director tehnic al Companiei de Autostrazi. „Nu poti solicita unui constructor sa care de la Galati sau de la Hunedoara zgura in partea cealalta a tarii, unde se construieste un drum", spune acesta.

Obligatorie, sub Hitler si Ceausescu

Folosirea reziduului pe scara larga la realizarea fundatiilor de sosele dateaza din perioada interbelica. Dupa 1930, cind productia de otel a Germaniei a crescut substantial, Adolf Hitler a ordonat folosirea acestui reziduu la construirea de autostrazi. In Romania regimului Ceausescu existau indicatii care impuneau folosirea acestuia si astfel zgura a fost folosita chiar la realizarea unui bulevard important in Galati, principalul centru al siderurgiei romanesti. In amestec cu piatra sparta sau cu balastul, ori separat, deseul a fost folosit si pentru construirea unor autostrazi europene, cum ar fi Brønderslev-Hjørring in Danemarca sau Patra-Atena-Thessaloniki in Grecia.