Iata de ce secesiunea nu a fost incurajata niciodata de comunitatea internationala. In situatii exceptionale - Bangladesh, Slovenia ori Croatia - a fost acceptata drept cel mai mic rau. In cazul popoarelor din fosta Federatie Iugoslava, aranjamentul constitutional aparte a favorizat recunoasterea noilor state. Nu exista nici un element constitutional asemanator in cazul privinciei Kosovo.
Atunci, cum au ajuns SUA si UE sa promoveze independenta Kosovo? De ce oare o personalitate de mare echilibru precum Martii Ahtisaari a gasit ca independenta provinciei este singura solutie posibila? Celor care invoca inviolabilitatea frontierelor si a suveranitatii trebuie sa li se aminteasca ca cele doua principii aflate la baza Cartei ONU raman totusi elemente ale unui sistem de reguli mai cuprinzator. Tot pilon al dreptului international este respectarea drepturilor si libertatilor omului. Regimul Milosevic a sfidat la acest punct Carta ONU. Represiunea sistematica a albanezilor din Kosovo a culminat cu crime impotriva umanitatii, inclusiv epurare etnica. Fara interventia comunitatii internationale, crimele s-ar fi multiplicat, iar Iugoslavia ar fi ramas si astazi un teatru de lupta sangeros, destabilizator pentru intreaga regiune.
Procedand astfel, populatia majoritara si-a pierdut, in plan etic, dreptul de a vorbi in numele entitatii politice care includea teritoriul Kosovo. Iar in plan practic, a creat o situatie ireversibila, cvasitotalitatea albanezilor refuzand ideea sa mai traiasca sub stindardul statului care i-a opresat. Cine a avut ocazia sa ia parte la discutii cu liderii albanezi a inteles pe viu ca un compromis de tip autonomie este o speranta desarta. Felul cum voteaza si astazi sarbii cu fostii incitatori la razboi etnic nu lasa nici el loc vreunei iluzii. Acesta este contextul in care SUA si UE au mers pe solutia Ahtisaari. Ea are si legitimitate morala, intra si in logica dreptului. Socul ruperii teritoriale va fi absorbit in timp prin integrarea in UE, punandu-se capat acestei, astazi, adevarate enclave pe teritoriu european.
Faptul ca Romania, Slovacia, Spania, Slovenia si Grecia luasera distanta la Bremen, la sfarsitul lunii martie, fata de proiectul Ahtisaari a exprimat, dupa opinia mea, un populism national de rau augur pentru politica externa a UE. Toate aceste tari au avut in minte teme interne fara nici o analogie cu cazul Kosovo. Cum, la fel, situatia provinciei nu permite nici un fel de comparatie cu Transnistria, Abhazia ori Ossetia.
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Secretele vedetelor de la Hollywood pentru un machiaj impecabil. Tehnici și...
Sursa: garbo.ro
-
Venituri de peste 300 de milioane de euro pentru Jumbo, în 2023. Care sunt...
Sursa: retail.ro
-
Cum se poate evita insolvența. Expertul care s-a ocupat de cazul Blue Air:...
Sursa: wall-street.ro
-
Afirmații delirante din partea unui preot: femeile agresate se*ual trebuie să...
Sursa: kudika.ro
-
UniCredit vede oportunități de consolidare în România
Sursa: futurebanking.ro