Comisia de anchetă privind motivele suspendării șefului statului condusă de liderul PC, Dan Voiculescu, a ajuns la concluzia că Traian Băsescu a incălcat Constituția Romaniei și că este implicat in fapte penale.

Parlamentul a hotărat inființarea comisiei de anchetă privind motivele suspendării șefului statului la 28 februarie, iar activitatea acesteia s-a incheiat la 21 martie, cand a fost depus și raportul final. Raportul comisiei de anchetă a fost adoptat cu opt voturi "pentru" (PSD, PC, PRM, minorități) și patru abțineri (PNL, UDMR), iar unul dintre membri, senatorul PRM Valentin Dinescu, nu a votat, fiind plecat din țară. Conform raportului comisei, președintele Băsescu se face vinovat de 19 fapte grave de incălcare a Constituției, și anume: a adoptat o atitudine de partizanat politic abandonand rolul de mediator; a deturnat voința electoratului prin desemnarea unui candidat la funcția de premier fără a ține cont de rezultatul alegerilor; a intervenit brutal in activitatea Parlamentului; a contribuit la crearea unei atmosfere de instabilitate politică; a adus grave prejudicii instituțiilor statului, calificand Parlamentul "o șandrama intrată in moarte clinică", iar despre Guvern a afirmat că este "aservit unor grupuri de interese"; și-a subordonat serviciile de informații; și-a arogat dreptul la inițiativă legislativă; a acționat constant pentru subordonarea Guvernului; a inființat organisme ad-hoc paralele cu instituțiile constituționale existente; a participat abuziv la ședințe de guvern care nu aveau pe ordinea de zi probleme care țin de competența președintelui; a refuzat nejustificat să numească miniștri propuși de premier; a comandat procurorilor ce dosare să instrumenteze cu prioritate, a periclitat existența unei justiții independente invitand pe magistrați să demisioneze; s-a substituit judecătorilor apreciind temeinicia unor condamnări; a timorat Curtea Constiuțională, afirmand că aceasta disprețuiește interesul național; a acceptat efectuarea unor interceptări ilegale; nu a prezentat nici pană in prezent strategia națională de apărare a țării; a favorizat diverși agenți economici; a avut unele inițiative personale in planul politicii externe care au prejudiciat imaginea externă a Romaniei. Conform raportului, aceste fapte au dus la incălcarea mai multor articole din Constituție, fapt ce justifică solicitarea suspendării președintelui.

CONCLUZII. Din audierile de la comisie, precum și din documentele ce au parvenit acesteia "s-a constatat existența unor fapte și indicii cu privire la săvarșirea infracțiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice și conflict de interese in cazul ALRO și ALPROM". În ce privește societatea Art Construct 92, in favoarea căreia a intervenit președintele, există suspiciuni că lucrările pentru care au fost efectuate plăți nu au fost realizate, se arată in raport. Nefiind atributul comisiei, tot ce este legat de aspectul penal va fi trimis la Procuratura Generală intr-un dosar separat. Comisia mai consideră că este necesară demararea de către Camera Deputaților a acțiunii de punere sub urmărire penală a ministrului Intergării Europene, Anca Boagiu, care a refuzat "nejustificat" să prezinte informații și documente cerute in cadrul activității de informare a Parlamentului.

Conform Legii răspunderii ministeriale, această faptă este sancționată cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Contestată de PD, Curtea Constituțională a decis că este legală constituirea comisiei de anchetă a președintelui Traian Băsescu, judecătorii respingand sesizarea celor 76 de parlamentari democrați privind Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Dosarele predate CNSAS au fost "periate"

Citeste si:

Notele SRI prezentate de liderul PSD, Mircea Geoană, referitoare la judecători ai Curții Constituționale relevă alte genuri de dosare decat cele cunoscute pană in prezent, ceea ce ar putea duce la concluzia că dosarele predate CNSAS au fost "periate", consideră surse parlamentare.
"Cazul notelor făcute de Florian Coldea arată ceva foarte suspect. În acest moment, se știe că există 5 tipuri de dosare: de urmărire informativă, de rețea, de problemă, de obiectiv și Fondul Documentar. În cazul notelor dezvăluite de Mircea Geoană au apărut, insă, alte genuri de dosare: X, Y și Z. Ne intrebăm dacă nu cumva dosarele predate CNSAS au fost periate, fiind reținute in custodia SRI documente care vizează categorii de personalități publice, politice, economice etc", au spus sursele parlamentare, citate de Mediafax.

CE CĂUTA COCHINESCU? Aceleași surse s-au mai intrebat cum au putut apărea informații la SRI despre judecătorul Nicolae Cochinescu, de la Curtea Constituțională, deși presa nu publicase nimic referitor la el. "Fondul Arhivistic al Direcției a 4-a Cercetări Penale a Securității se află intr-un depozit la Cernica. Ea a fost transferată Ministerului Justiției, dar este cumva in custodia Ministerului Apărării. Cum s-a putut intra in acel depozit, pentru a verifica acel fond arhivistic și a afla datele despre Cochinescu? E cert că a fost o acțiune de anvergură", au apreciat sursele. Acestea au ținut să precizeze, insă, că directorul SRI, George Maior, s-a delimitat ferm de presupusele acțiuni ilegale ale instituției pe care o conduce.

Totul a inceput intr-o seară de ianuarie

1 ianuarie 2007 – Romania devine stat membru al Uniunii Europene.
11 ianuarie – Secretarul executiv al PD Elena Udrea declară, intr-o emisiune la Antena 3, că și-a amintit că, in perioada in care ea era consilier la Cotroceni, șef al Cancelariei prezidențiale, premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a trimis președintelui Traian Băsescu "o scrisoare in care ii cerea să intervină la Parchetul General pentru Dinu Patriciu și chiar cerea date din proces".
12 ianuarie – Premierul Călin Popescu Tăriceanu cataloghează drept "o făcătură" acuzațiile Elenei Udrea potrivit cărora i-ar fi cerut lui Traian Băsescu să intervină pentru Dinu Patriciu, declarand că nu putea să-i ceară așa ceva președintelui.
17 ianuarie – Președintele Traian Băsescu declară, intr-o conferință de presă, la Palatul Cotroceni, că a trimis la Guvern raportul și cardul de corespondență privată cu primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, precizand că semnificația cardului era că premierul ii propunea un parteneriat cu oligarhiile. În timpul conferinței de presă, șeful statului flutură biletul in fața camerelor, dezvăluind astfel conținutul acestuia.
18 ianuarie – Liderul PSD, Mircea Geoană, anunță că va declanșa procedura de suspendare din funcție a șefului statului, dar precizează că social-democrații cer ca Băsescu și Tăriceanu să demisioneze din funcții, iar justiția să se autosesizeze in legătură cu acuzațiile pe care aceștia și le-au adus.
18 ianuarie – Președintele PC, Dan Voiculescu, l-a acuzat pe președintele Traian Băsescu de trafic de influență, susținand că șeful statului i-ar fi cerut, printr-un bilet, fostului ministru al Economiei Codruț Șereș să intervină in favoarea unui grup de interese.
18 ianuarie – PRM cere destituirea din funcție a președintelui Băsescu și a premierului Tăriceanu și organizarea de urgență a alegerilor anticipate, parlamentare și prezidențiale.
18 ianuarie – Vicepreședintele PNL, senatorul Varujan Vosganian, declară, la finalul ședinței Biroului Politic Central, că liberalii il susțin in continuare pe premierul Călin Popescu Tăriceanu, somandu-l, totodată, pe Traian Băsescu să revină in cadrul constituțional.
18 ianuarie – Liderul PD, Emil Boc, afirmă că intenția PSD de suspendare a președintelui ar ridica mingii la fileu șefului statului, pentru că s-ar ajunge la un referendum al cărui rezultat va fi pozitiv pentru Traian Băsescu, deci Parlamentul va fi dizolvat și se va ajunge la anticipate.
18 ianuarie – Vicepreședintele Partidului Liberal Democrat, Gheorghe Flutur, acuză existența unor "ințelegeri triplu-ștecher" intre PNL, PC și PSD.
20 ianuarie – Președintele PSD, Mircea Geoană, anunță că liderii partidului au stabilit formarea unui comitet de juriști care trebuie ca, intr-o săptămană, să finalizeze sesizarea către Curtea Constituțională in vederea demersului de suspendare din funcție a președintelui Băsescu.
22 ianuarie – Președintele Traian Băsescu atacă, in cadrul unui interviu acordat TVR, "sistemul preluat de la guvernările anterioare, de la PSD". Președintele a precizat că are o responsabilitate pentru ce s-a intamplat după 17 ianuarie, cand a prezentat, la Cotroceni, biletul primit de la premierul Tăriceanu. "Nu poți să te derobezi de responsabilitate cand lansezi un astfel de document, să zicem privat", a spus Băsescu.
23 ianuarie – Reuters comentează că Guvernul Romaniei este in pragul unui colaps, la numai trei săptămani după intrarea in Uniunea Europeană, punand in pericol speranțele țării de a obține beneficii rapide in urma aderării.
23 ianuarie – Liderul PC, Dan Voiculescu, anunță că PC dorește suspendarea președintelui Traian Băsescu, dar nu pe motivul bilețelelor, ci pe baza probelor pe care le au conservatorii, potrivit cărora șeful statului s-ar face vinovat de subminarea economiei naționale și de fals in declarații.
23 ianuarie – Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, afirmă că 15 reprezentanți ai partidului au semnat lista pentru suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu, pe care l-a catalogat drept "cel mai mare mafiot" din Romania și din Europa.
25 ianuarie – Președintele PSD, Mircea Geoană, apreciază că legea fundamentală nu trebuie să fie o hartie igienică intr-un joc politic și că, pentru Traian Băsescu, "sigur este".
26 ianuarie – Președintele PSD, Mircea Geoană, anunță că oficialii partidului au reușit să strangă semnăturile a cel puțin o treime dintre parlamentari, necesare inițierii procedurii de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu.
27 ianuarie – Președintele PD, Emil Boc, declară că, dacă PNL va susține demersul PSD de suspendare a președintelui Traian Băsescu, Alianța D.A. "nu se mai justifică".
28 ianuarie – Vicepreședintele PSD Ilie Sarbu anunță că sesizarea către Curtea Constituțională privind suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu este finalizată, el arătand că aceasta mai poate suferi unele modificări in cadrul unei ședințe a partidului.
29 ianuarie – PD decide să participe pe liste proprii la alegerile pentru Parlamentul European. Președintele PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu, declară că decizia PD de a participa pe liste proprii la alegerile pentru PE "subminează puternic Alianța", considerand gestul "o lovitură de grație" pentru această construcție politică.
30 ianuarie – Președintele Traian Băsescu afirmă că, in măsura in care se respectă Constituția și legile in vigoare la inceputul mandatului său și in măsura in care inițiatorii se mențin in "limitele decenței", acțiunea de suspendare a sa din funcție este democratică.
30 ianuarie – Prim-vicepreședintele PRM Lucian Bolcaș declară că formațiunea sa a primit și discută sesizarea PSD către Curtea Constituțională privind suspendarea președintelui, el arătand că documentul cuprinde și probe materiale impotriva lui Băsescu, respectiv demisiile șefilor SRI și SIE.
5 februarie – Mircea Geoană anunță că specialiștii juridici ai partidului au finalizat forma juridică a sesizării ce va fi trimisă Curții Constituționale in vederea suspendării președintelui, in sesizare fiind reținute 30 de capete de acuzare.
5 februarie – Liderii PNL și PD, intruniți in ședința CNC al Alianței D.A., și-au explicat reciproc acțiunile politice recente, PD argumentandu-și decizia de a candida pe liste proprii la PE, in timp ce PNL a dat detalii cu privire la informațiile privind posibila colaborare cu PSD.
10 februarie – Parlamentarii Partidului Liberal Democrat cer ca la referendumul privind demiterea președintelui Traian Băsescu să fie și o intrebare privind dizolvarea Parlamentului. La randul său, Președintele PD, Emil Boc, declară că, dacă la referendum, Traian Băsescu este reconfirmat in funcție, Curtea Constituțională ar trebui să stabilească dacă trebuie dizolvat Parlamentul și organizate alegeri anticipate.
12 februarie – Conducerea PSD a aprobat documentul de sesizare a Curții Constituționale privind inițierea procedurilor de suspendare din funcție a președintelui.
13 februarie – Liderii PSD
le-au inmanat ambasadorilor a 20 de state UE și NATO sesizarea depusă la Birourile Permanente ale Parlamentului in vederea inițierii procedurii de suspendare a președintelui Traian Băsescu.
14 februarie – Președintele Traian Băsescu pledează, intr-un discurs in Parlament, pentru reformarea clasei politice și lansează procedura de organizare a unui referendum pentru introducerea votului uninominal, acuzand coalițiile transpartinice impotriva reformei și impotriva dorinței opiniei publice.
26 februarie – Vicepreședintele PSD Victor Ponta anunță, după ședința Biroului Permanent Național al partidului, că social-democrații nu vor susține instituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu.
28 februarie – Parlamentul aprobă inființarea unei comisii de anchetă privind suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu. Plenul celor două Camere a aprobat, de asemenea, componența nominală a comisiei, PD refuzand să iși desemneze cei doi reprezentanți. Liderul PC, Dan Voiculescu, este ales președinte al comisiei.
28 februarie – În replică, președintele Traian Băsescu apreciază că miza acțiunii Parlamentului este "un președinte care să tacă", ceea ce insă este "de neobținut", el subliniind că Legislativul este liber să ia deciziile pe care le consideră constituționale, dar că el nu iși va schimba atitudinea.
21 martie – Dan Voiculescu, președintele Comisiei de anchetă privind suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu, anunță că raportul elaborat de comisie conchide că Băsescu a incălcat Constituția și este implicat in fapte de natură penală.
3 aprilie – Cabinetul Tăriceanu II este aprobat de Parlament. Sprijinul acordat de PSD generează speculații privind o eventuală ințelegere intre PNL și PSD conform căreia liberalii s-ar fi angajat, in schimb, să susțină demersul social-democraților privind suspendarea președintelui. Președintele Traian Băsescu susține că noul guvern este ilegitim, nu se bazează pe opțiunea electoratului din 2004, acuzand susținerea parlamentară a PSD.
5 aprilie – Curtea Constituțională a constatat, cu majoritate de voturi, că propunerea de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu "se referă la acte și fapte de incălcare a Constituției, săvarșite in exercițiul mandatului care, prin conținutul și consecințele lor, nu pot fi calificate drept incălcări grave, de natură să determine suspendarea din funcție a Președintelui Romaniei, in sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituție", rămanand ca Parlamentul să se pronunțe asupra gravității faptelor pentru care s-a propus suspendarea din funcție. Curtea a dat aviz negativ la propunerea de suspendare.
17 aprilie – Curtea Constituțională a trimis Parlamentului motivația avizului negativ dat cu privire la propunerea de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu. Curtea consideră că prerogativele constituționale și legitimitatea democratică pe care
i-o conferă alegerea de către electoratul intregii țări ii impun președintelui să aibă un rol activ, prezența lui in viața politică neputand fi rezumată la un exercițiu simbolic și protocolar.
17 aprilie – Președintele Traian Băsescu a susținut o declarație de presă in care a afirmat oficial că va demisiona dacă Parlamentul va duce suspendarea pană la capăt, reluand afirmațiile făcute intr-un interviu acordat ziarului Cotidianul. "Votul de suspendare va fi pentru mine semnalul că nu se pot face aceste priorități și atunci nu avem nici o altă soluție democratică decat intoarcerea la electorat", a spus Băsescu.
18 aprilie – Mircea Geoană il acuză pe președintele Traian Băsescu că a cerut serviciilor de informații date compromițătoare despre judecătorii Curții Constituționale și prezintă două note ale prim-adjunctului directorului SRI Florian Coldea. SRI neagă, susținand că sunt "note de birou" in cadrul unor verificări interne.
18 aprilie – Președintele Traian Băsescu anunță că nu va participa la ședința Parlamentului in care se discută suspendarea sa și reia acuzațiile la adresa coaliției anti-prezidențiale. Băsescu il acuză pe Geoană că manipulează opinia publică și discreditează avizul legal al Curții Constituționale. (Mediafax)