Procurorul special Robert Dean a prezentat raportul interimar catre Secretarul General ONU in Kosovo privind decesul si ranirea unor demonstranti albanezi in timpul manifestatiilor de protest din Pristina. Tragatorii Unitatii de Politie Romane sun
Procurorul special Robert Dean a prezentat raportul interimar catre Secretarul General ONU in Kosovo privind decesul si ranirea unor demonstranti albanezi in timpul manifestatiilor de protest din Pristina. Tragatorii Unitatii de Politie Romane sunt responsabili de ranirea mortala a doua persoane, afirma Dean. Raportul nu prezinta insa dovezi asupra responsabilitatii individuale a militarilor. Din raport lipsesc elementele de proba si martorii, arata Ministerul Internelor si Reformei Administratiei.
"Cand spun raport interimar inseamna ca ancheta este in desfasurare si documentul nu este final", a precizat procurorul Dean, care a adaugat insa ca intervalul de doua luni de la incidente "i se pare o perioada rezonabila de durata a unei investigatii. Practic, documentul contine, in cele 10 pagini, date din primul raport al fortelor de politie care au anchetat incidentele si este structurat pe capitole: introducere, aspecte legale, masuri, concluzii si propuneri de continuare a investigatiei. Investigatie care are toate datele sa fie una incomoda pentru autoritatile romane. Revenind la procurorul Robert Dean, acesta a declarat: "raportul interimar arata ca exista o baza solida ce ne determina sa afirmam ca tragatorii care fac parte din Unitatea Romaneasca de Politie sunt responsabili de cele patru raniri, doua fatale si doua grave". Dean a spus ca afirmatia are ca suport concluziile examinarii criminalistice a proiectilelor (gloante de cauciuc) care au fost extrase din corpurile a trei victime. Doua dintre acestea au decedat, iar una a supravietuit. Proiectilele sunt de tipul celor folosite exclusiv de tragatorii romani.
Inadecvat sau criminal?
In raportul interimar al procurorului special se arata apoi ca "exista un grad rezonabil de suspiciune asupra faptului ca trei dintre impuscaturi sunt clasificate de legea din Kosovo drept acte criminale. Acestea pot varia de la crima sau diferite tipuri de crima la tentativa de omor sau vatamare corporala grava. Raportul interimar concluzioneaza ca, cel putin in acest moment, impuscaturile in discutie par a fi nejustificate. Mai precis, am ajuns la concluzia ca moartea lui Mon Balaj si a lui Arben Xhelladini, dar si ranirea lui Zenel Zeneli nu erau necesare si puteau fi evitate. Procurorul Robert Dean a precizat insa ca in momentul de fata "nu exista dovezi suficiente care sa sustina un grad rezonabil de suspiciune asupra responsabilitatii unui luptator roman anume". Legislatia din Kosovo nu permite initierea oficiala a procedurilor de ancheta judiciara fara existenta unui "grad semnificativ de suspiciune asupra unei persoane care ar fi comis o crima". "Dovezile nu-mi permit sa concluzionez ca intregul grup de politisti romani au actionat impotriva legii. Actiunea unei singure persoane, a doua sau trei persoane de a trage cu gloante de cauciuc intr-un mod inadecvat sau criminal- ceea ce eu cred ca s-a intamplat- nu poate fi neaparat imputata tuturor celorlalti. Din pacate, in acest moment nu putem identifica cu precizie cine a actionat intr-o maniera inadecvata", a spus procurorul Robert Dean. Dincolo de ce "crede", in lipsa unor dovezi clare, procurorul special a mai precizat dorinta comisiei de a continua ancheta in conditiile in care orice dovada viitoare privind responsabilitatea unui ofiter anume va fi analizata in detaliu.
Tragatorii nu sunt identificati
O a doua latura a investigatiei, referitoare la planificarea operatiunilor, comanda operationala, calitatea munitiei, tactica si pregatirea profesionala, dar si standarde adecvate privind actionarea fortelor de politie in situatii de control a multimilor (in special folosirea gloantelor de cauciuc) se afla in derulare si va face obiectul unui nou raport. Procurorul Robert Dean a avansat si ideea acordarii unor compensatii familiilor victimelor. Dean a fost intrebat daca a cerut politistilor romani sa se intoarca in Kosovo. "Nu, in momentul de fata nu vad nici un motiv sa cer acest lucru", a raspuns anchetatorul, adaugand ca prioritara este actiunea "de a gasi martori care pot face o identificare corecta a tragatorilor".
La solicitarea unui jurnalist, procurorul Dean a facut si o evaluare a cooperarii cu politistii romani. "Pana la plecarea lor, mi s-au parut a fi profesionisti, asa cum ne-am dorit sa fie. Ne-au dat multe probe de gloante, s-au aratat disponibili pentru intervievare si re-intervievare si nu pot spune acelasi lucru despre toate contingentele".
MIRA: nu sunt probe, nu sunt martori
Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA) a reactionat la declaratiile procurorului Robert Dean.
"Ministerul a luat act de prezentarea concluziilor preliminare ale Comisiei de Investigatie instituita in urma evenimentelor care au avut loc in 10 februarie la Pristina, in care au fost implicati si jandarmi romani din contingentul aflat in Kosovo sub comanda UNMIK", se precizeaza intr-un comunicat. MIRA a luat nota de concluzia principala a raportului care constata inexistenta oricaror suspiciuni rezonabile de raspundere penala individuala a vreunui membru roman din contingentul UNMIK, concluzie care, in conformitate cu principiul prezumtiei de nevinovatie, se bazeaza pe absenta oricaror elemente de proba, inclusiv martori, in sens contrar, se arata in comunicat. "In ceea ce priveste finalizarea completa a cercetarilor in acest caz, ne exprimam disponibilitatea de a oferi sprijin autoritatilor care cerceteaza cazul, in conformitate cu principiile dreptului international public si pe baza respectarii cu strictete a drepturilor cetatenilor romani si a exigentelor principiilor de drept".
Foc la ordin
Procurorul special Robert Dean (foto) a mai fost intrebat de "cei trei sau patru ofiteri de politie sau politisti care ar trebui trasi la raspundere. Acest lucru va fi valabil doar pentru politisti sau si pentru cei care le-au ordonat acestora sa traga?".
Dean a raspuns ca "a doua parte a anchetei se concentreaza asupra lantului de comanda si procesului decizional, mai precis cine a aprobat utilizarea gloantelor de cauciuc". Folosirea acestora nu este in sine un act criminal, a spus anchetatorul, acesta fiind un aspect controversat pentru ca unele tari sau jurisdictii nu prevad utilizarea gloantelor de cauciuc impotriva multimilor.
Mircea Olaru, comandantul contingentului de jandarmi romani in Kosovo a precizat, de altfel, ca in timpul misiunii din Pristina "jandarmii romani au utilizat intai gaze lacrimogene, apoi gloante de cauciuc, la ordinele superiorilor aflati la comanda", ei insisi reprezentanti ai UNMIK (Misiunea Administratiei Interimare a ONU in Kosovo). Militarii romani au spus ca nu numai ei utilizeaza gloante de cauciuc, ci si ucrainienii sau italienii. Munitia de acest tip este acceptata si utilizata contra atacurilor manifestantilor, ca masura pentru restabilirea ordinii.
Numai superlative de la ONU
Unitatea Romana de Politie Speciala din Kosovo a participat pana acum la misiuni care, in majoritate covarsitoare, au fost apreciate cu grad mare si foarte mare de risc.
De la escorta si protectie VIP, la prinderea criminalilor de razboi. De la capturarea de armament, munitie si droguri la eliberarea unor persoane rapite. De la interventii in urma unor revolte in penitenciare de maxima siguranta la respingerea de atacuri armate si exemplele pot continua. Prestatia jandarmilor romani a fost apreciata la superlativ de reprezentantii ONU. "Pregatirea tactica a jandarmilor romani se dovedeste a fi exact aceea pe care am dorit-o aici", declara Comisarul Special de Politie ONU, Stefan Feller. "Unitatea impresioneaza prin putere, coeziune si forta. Poseda cel mai bun echipament din cate am vazut pana acum si constituie un partener puternic pentru Comandamentul Regional", aprecia Gery Plane, Consilierul Special al Comisariatului de politie al ONU.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.