„Cotidianul" si-a adjudecat cele mai rivnite trofee ale Clubului Roman de Presa. Marele Premiu pentru presa scrisa a fost luat de George Lacatus, pentru seria de investigatii privind Loteria Romana, Premiul pentru reportaj-ancheta i-a revenit lui Viorel Ilisoi, iar Premiul pentru interviu l-a primit Carmen Gavrila, care lucreaza si la Radio Romania, pentru un interviu luat presedintelui Libanului.

Marele Premiu pentru presa scrisa a fost luat de George Lacatus, pentru seria de investigatii privind Loteria Romana. Premiul pentru reportaj-ancheta a revenit lui Viorel Ilisoi, pentru trei reportaje: „Arendasul roman cu fata umana", „Satul de aur se vira in faliment" si „Ingerii chilugi de la oncologie". De asemenea, Premiul pentru interviu a fost atribuit colegei noastre, Carmen Gavrila, care lucreaza si pentru Radio Romania Actualitati, pentru un interviu cu presedintele Libanului, difuzat de RRA si publicat in „Cotidianul".

Anul trecut, tot „Cotidianul" si-a adjudecat cel mai rivnit trofeu al CRP, Premiul pentru investigatii, cu o serie de materiale realizate de Cristina Hurdubaia si Robert Turcescu. Dar in redactia „Cotidianul" mai lucreaza si alti laureati ai Premiilor CRP: Cristian Grosu (1999, pentru expresivitate jurnalistica), Remus Radu (2004, reportaj) si Liviu Avram (2004, investigatii).

Marele Premiu pentru presa scrisa: George Lacatus - „Cotidianul" Marele Premiu pentru radio: Catalina Cretu - Radio Romania Actualitati Marele Premiu pentru tv: Ada Domin - Axa TV Baia Mare Stire de agentie: Ovidiu Vanghele - MEDIAFAX Editorial presa scrisa: Alin Buzarin - „Gazeta Sporturilor" Reportaj-ancheta presa scrisa: Viorel Ilisoi - „Cotidianul" Caricatura de presa: Cristian Mihailescu - „Gandul" Fotografie de presa: Horia Calaceanu - „Evenimentul zilei", Editia de Vest Emisiune de stiri radio: Mihai Livadaru si Malina Neacsu - InfoPro Reportaj radio: Octavian Coman - Europa FM Talk-show radio: Roxana Iorgulescu si Mihai Pelin - Radio Romania International Emisiune de stiri tv: Alexandru Livadaru - PRO TV Reportaj-ancheta tv: Luminita Doaga, Adrian Iordache, Adrian Dascalu si Alin Barbu - Media Factory, pentru Realitatea TV Talk-show tv: Stelian Tanase - Realitatea TV Jurnalism economic: Florin Budescu - „Bilant", Iuliana Roibu - „Business Magazin" Jurnalism cultural: Gheorghita Aurelian Ion - „Gandul" Jurnalism sportiv: Andru Nenciu si Alexandru Enciu - „ProSport" Jurnalism de stiinta: Adriana Vitan si Corina Ionut - TVR Cluj Interviu: Carmen Gavrila - RRA Premiul „Dumitru Tinu": Macromedia pentru saptaminalul „Punctul". GEORGE LACATUS • Loteria: ghemul s-a rostogolit de la o scama Lacatus, in timpul documentarii,
si George Copos, intr-o pozitie care avea
sa prevesteasca finalul afacerii Loteria. Primul articol din seria „Loteria Romana" a aparut imediat dupa Anul Nou, pe 4 ianuarie 2006. Anuntam atunci ca extragerile 6/49 nu mai erau transmise la televiziunea nationala, ci la cea a familiei Voiculescu. Precizam atunci ca legatura dintre Loteria Romana, companie publica, si Antena 1 ar putea fi vicepremierul George Copos, care desfasurase numeroase afaceri cu Loteria. Dupa acest episod, sefii mei m-au insarcinat sa gasesc explicatia unui fenomen aparent inexplicabil: de ce s-a redus drastic, in ultimii ani, numarul celor care cistiga la Loto.

Timp de doua saptamini am luat la verificat toate extragerile la 6/49, saptamina cu saptamina, din ianuarie 1998 pina in decembrie 2005. Surpriza a fost mare: in jurul anului 2000 s-a produs o prabusire dramatica a numarului de cistigatori. De exemplu, daca in 1998 premiul la prima categorie s-a dat in 40 din cele 51 de saptamini in care au avut loc extrageri, in 2001 s-a cistigat doar de cinci ori. In acelasi interval de timp, profiturile Loteriei au crescut exponential.

Loteria nu ne-a oferit o explicatie convingatoare a fenomenului, drept pentru care am contactat doi matematicieni celebri pentru a ne explica din punct de vedere probabilistic rata cistigurilor de la jocul 6/49. Explicatiile specialistilor, care dadeau peste cap toate calculele probabilistice, au aprins spiritele in rindul cititorilor ziarului nostru, care au inceput sa ia legatura cu noi. Printre acestia s-au aflat si angajati ai Loteriei, care ne-au ajutat cu informatii si documente „direct de la sursa". Din acest moment, 20 ianuarie 2006, bulgarele „Loteria Romana" incepuse sa se rostogoleasca la vale. Paralel, DNA incepuse propria investigatie, ajutindu-se cu informatii si din „Cotidianul".

Momentul Radu Moraru

Punctul culminant al anchetelor privind „Loteria" a fost articolul din 27 ianuarie, atunci cind am facut public venitul de 5,2 miliarde de lei incasat de Nicolae Cristea, in 2004. Acesta a fost momentul in care Radu Moraru, realizatorul emisiunii „Nasul" de la B1 TV, a preluat subiectul, dindu-i o amploare notabila. Au urmat alte sase-sapte emisiuni, la care am participat si eu, care, impreuna cu articolele din „Cotidianul", l-au determinat pe ministrul Sebastian Vladescu sa-l demita pe Nicolae Cristea, iar imediat dupa aceea, George Copos a fost nevoit sa demisioneze din functia de vicepremier, din cauza dosarului instru-mentat de DNA.

Articole de Geroge Lacatus, premiate de CRP si publicate in COTIDIANUL:

Loteria Romana insulta matematica pe banii nostri

Profitul Loteriei a crescut de 72 de ori in sase ani

Stapinii Loteriei cistiga in fiecare luna zeci de mii de euro

Suflanta Loteriei, scapata de sub control

Asigurari cu arcanul la Loterie

Trafic de lozuri si vile de aur la Loterie

Seful Loteriei, numit si controlat de finantistul PSD

Seful Loteriei, demis dupa 13 ani de cistiguri

Fratele lui Cristea, rentier Loto

VIOREL ILISOI • Senzationalul firescului Ilisoi in actiune.
In realitate e mai pasnic. Abia acum, dupa ce am fost premiat de Clubul Roman de Presa, ma cuprinde mirarea ca reportajul „Arendasul roman cu fata umana" a putut fi cerut si publicat de un ziar central. „Cotidianul". Ma intreb acum care alta redactie m-ar fi trimis, cu sofer si fotograf, doua zile de documentare si doua pe drum, intr-un sat de pe malul Prutului pentru un reportaj rezumat astfel: un agronom a luat pamint in arenda si-l lucreaza. Lui Doru Buscu i s-a parut senzational subiectul, cind i l-am propus, si mi-a aprobat deplasarea. La fel, fara sa fiu intrebat: „Dar violul unde-i?", am fost sustinut de redactie sa scriu o pagina despre un sat bistritean, unde, cindva, a existat o mina de aur, una din puzderia de mine de aur si argint din Muntii Rodnei. Si acest reportaj, „Satul de aur se vira in faliment", a fost premiat. Al treilea reportaj vorbeste despre candoare si speranta in pavilionul copiilor bolnavi de cancer de la Spitalul Fundeni.

Nu dezvaluiri cutremuratoare, nu scene de impact, cu trupuri sfirtecate de explozia ingrasamintului chimic sau cu mame infigind luminari in milul care le-a inghitit copiii, la inundatie. Reportaje pe teme aparent anoste, care surprind ceva din fiorul profund al Romaniei reale, mai aproape sau mai departe de Bucurestiul autoritar, lucrari costisitoare si fara rasunet, au fost cerute de „Cotidianul", sustinute financiar (si nu numai), publicate si, in final, au fost premiate. Si aceasta inlantuire de lucruri firesti mi se pare cu adevarat senzationala.

Reportaje de Viorel Ilisoi, premiate de CRP si publicate in COTIDIANUL:

Ingerii chilugi de la Oncologie

Arendasul roman cu fata umana

Satul de aur se vira in faliment

CARMEN GAVRILA • A contat, cumva, si francofonia Carmen Gavrila in misiune jurnalistica Dupa semnarea acordului de incetare a focului, avioanele israeliene puteau fi vazute in continuare pe cerul Libanului, dar nu se mai auzeau bombe. Israelul si Hezbollah au fost de acord sa lase deoparte armele, dar fara ca miscarea siita sa faca tocmai ceea ce a avut ca scop de la bun inceput campania israeliana: dezarmarea si chiar eliminarea Hezbollah. Lucru greu de facut, mai ales ca Siria sustine Hezbollah, iar presedintele libanez Emile Lahoud, crestin maronit, este un apropiat al lui Bashar Al Assad. Dupa incetarea focului, am incercat pe toate caile oficiale si prin diverse surse libaneze sa obtin un interviu cu presedintele Emile Lahoud. Stiam ca nu se grabeste sa primeasca jurnalisti occidentali, altii decit BBC si cei francezi. Voiam sa-l intreb cum se face ca el considera Hezbollah o miscare de rezistenta si nu este de acord ca aceasta sa fie dezarmata, asa cum cere o rezolutie ONU. Cind am cerut interviul, am insistat ca sint romanca, pentru ca mizam pe faptul ca Emile Lahoud va dori sa fie auzit in Romania, mai ales ca nu fusese invitat la Sommet-ul Francofoniei de la Bucuresti. Secretarul presedintelui libanez a fost impresionat si mi-a facut o recomandare calduroasa pe linga Lahoud si pentru ca fusesem in Liban pe tot parcursul razboiului si mai ales pentru ca am ramas dupa ostilitati, spre deosebire de majoritatea jurnalistilor straini, convinsa ca aveau sa urmeze evolutii politice importante. A durat cam o saptamina din momentul in care am lansat cererea de interviu pina cind am fost chemata la palatul prezidential de pe unul dintre dealurile Beirutului. Interviul realizat de Carmen Gavrila, premiat de CRP si publicat in COTIDIANUL:

Presedintele Libanului nu se dezice de Hezbollah