Curtea se explica

Curtea Constitutionala a trimis ieri Parlamentului avizul consultativ dat cu privire la propunerea de suspendare din functie a presedintelui Traian Basescu. In argumentatie, Curtea considera ca prerogativele constitutionale si legitimitatea democratica pe care i-o confera alegerea de catre electoratul intregii tari ii impun presedintelui sa aiba un rol activ, prezenta lui in viata politica neputand fi rezumata la un exercitiu simbolic si protocolar. De asemenea, Curtea defineste notiunea de "fapte grave" care ar justifica suspendarea. Avizul Curtii a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si sefului statului si a fost transmis spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Mentionam ca la deliberare au participat toti judecatorii Curtii, mai putin Aspazia Cojocaru, acuzata in ultima vreme de legaturi cu fosta Securitate. Prezentam pasaje relevante din aviz, cu mentiunea ca documentul integral poate fi accesat pe pagina de internet a ziarului - www.ziua.ro. (O.B.)
Ce inseamna "fapte grave"
"Curtea Constitutionala constata ca nu orice fapta de incalcare a prevederilor Constitutiei poate justifica suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, ci numai "faptele grave", cu intelesul complex pe care aceasta notiune il are in stiinta si in practica dreptului. Din punct de vedere juridic, gravitatea unei fapte se apreciaza in raport cu valoarea pe care o vatama, precum si cu urmarile sale daunatoare, produse sau potentiale, cu mijloacele folosite, cu persoana autorului faptei si, nu in ultimul rand, cu pozitia subiectiva a acestuia, cu scopul in care a savarsit fapta. Aplicand aceste criterii la faptele de incalcare a ordinii juridice constitutionale la care se refera art. 95 alin. (1) din Legea fundamentala, Curtea retine ca pot fi considerate fapte grave de incalcare a prevederilor Constitutiei actele de decizie sau sustragerea de la indeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Presedintele Romaniei ar impiedica functionarea autoritatilor publice, ar suprima sau ar restrange drepturile si libertatile cetatenilor, ar tulbura ordinea constitutionala ori ar urmari schimbarea ordinii constitutionale, sau alte fapte de aceeasi natura care ar avea sau ar putea avea efecte similare".
Parlamentul decide
"Analiza motivarii propunerii de suspendare conduce la concluzia ca faptele imputate domnului Traian Basescu sunt considerate notorii. In aceste conditii Curtea Constitutionala nu poate examina imputarile formulate decat la modul ipotetic, de principiu, ramanand ca Parlamentul sa decida, pe baza datelor si a informatiilor care-i vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor, asupra existentei si gravitatii faptelor pentru care s-a propus suspendarea".
"Curtea Constitutionala constata ca atitudinea si opiniile imputate Presedintelui Romaniei nu pot fi caracterizate ca incalcari ale Constitutiei, in conditiile in care - referitor la relatia Presedintelui cu partidele politice - in art. 84 din Legea fundamentala se prevede ca acesta nu poate fi membru al unui partid politic, dar nu i se interzice sa pastreze legaturi cu partidul care l-a sustinut in alegeri sau cu alte partide politice. (...) Cu toate acestea, neputand retine ca opiniile politice exprimate in forme care dovedesc lipsa de respect fata de partenerii politici constituie fapte grave de incalcare a Constitutiei, Curtea Constitutionala reafirma convingerea ca raporturile institutionale intre participantii la viata publica trebuie sa se desfasoare in forme civilizate, pentru a se asigura si pe aceasta cale promovarea valorilor supreme consacrate si garantate prin art. 1 din Legea fundamentala.
Rezolutia "ALRO", doar neprotocolara
"Referitor la <<cazul ALRO>> , (...) rezolutia este evident neprotocolara, ironica si critica la adresa destinatarului, dar nu poate fi interpretata ca o interventie de favorizare a firmei petente. Referitor la indicatiile date ministrului Transporturilor, acestea reprezinta, asa cum s-a mai aratat, optiuni politice ale Presedintelui, care nu produc efecte juridice in conditiile in care actele de decizie apartin ministrului".
Serviciile asculta legal
"Curtea Constitutionala constata ca nici din motivarea propunerii de suspendare si nici din declaratiile date la comisia de ancheta (filele 165-254) de fostul si de actualul sef al Serviciului Roman de Informatii, Radu Timofte si, respectiv, George Maior, precum si de generalul Dumitru Zamfir, nu rezulta ca serviciile de informatii ar fi efectuat interceptari ale convorbirilor telefonice in afara cadrului legal".
Are voie sa vorbeasca
"Prerogativele constitutionale ca si legitimitatea democratica pe care i-o confera alegerea lui de catre electoratul intregii tari ii impun presedintelui Romaniei sa aiba un rol activ, prezenta lui in viata politica neputand fi rezumata la un exercitiu simbolic si protocolar.(...)
Nici veghea si nici functia de garantie nu se realizeaza pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concreta. Avand in vedere aceste considerente, Curtea constata ca presedintele Romaniei poate, in virtutea prerogativelor si a legitimitatii sale, sa exprime opinii si optiuni politice, sa formuleze observatii si critici cu privire la functionarea autoritatilor publice si a exponentilor acestora, sa propuna reforme sau masuri pe care le apreciaza dezirabile interesului national. Opiniile, observatiile, preferintele sau cererile Presedintelui nu au insa un caracter decizional si nu produc efecte juridice, autoritatile publice ramanand exclusiv responsabile pentru insusirea acestora ca si pentru ignorarea lor. In orice caz, exercitarea de catre Presedinte a unui rol activ in viata politica si sociala a tarii nu poate fi caracterizata ca un comportament contrar Constitutiei. In privinta faptelor concrete mentionate mai sus, imputate Presedintelui Romaniei, nu se poate retine ca acesta a incalcat dispozitiile privind independenta Justitiei prin observatiile critice formulate la adresa magistratilor (...)".
Urecheat pentru insulte
"In aceeasi ordine de idei, Curtea constata ca nici pronosticul formulat de domnul Traian Basescu cu privire la persoana care avea sa fie aleasa in functia de presedinte al CSM nu poate fi retinut ca o incalcare a independentei Justitiei, caci actul de decizie, adica alegerea, nu a apartinut presedintelui Romaniei, ci membrilor Consiliului.
Este insa si aici locul sa se arate dezacordul Curtii Constitutionale cu formularea de acuzatii, etichetari jignitoare si insulte la adresa exponentilor autoritatilor publice in legatura cu activitatea desfasurata de ei. Toate acestea, chiar putand fi caracterizate ca opinii politice, nu sunt de natura sa contribuie la consolidarea ordinii constitutionale".
"Biletelul" n-are plangere
"La punctul 4 din Capitolul IV se reproseaza Presedintelui Romaniei faptul de a nu fi dat cursul prevazut de lege unei petitii transmise de catre primul-ministru, care ii solicita sa intervina la Parchet intr-un dosar de urmarire penala si ca a preferat sa faca public acest demers pentru a-l santaja pe seful Guvernului.
Neexistand o plangere din partea petitionarului cu privire la acest caz si retinand ca acesta putea sa uzeze el insusi de caile legale pentru rezolvarea problemei - inclusiv pentru obtinerea unui raspuns de la presedintele Romaniei, la care a ajuns petitia transmisa de primul-ministru - Curtea nu poate retine in sarcina domnului Traian Basescu incalcarea dreptului constitutional de petitionare, reclamat in propunerea de suspendare".
La Guvern, cand vrea el
"Presedintele are libertatea sa participe la orice sedinta a Guvernului. Analiza cuprinsului art. 87 alin. (1) din Constitutie nu releva vreo interdictie in privinta participarii Presedintelui Romaniei la sedintele Guvernului, ci optiunea acestuia de a participa, fie la sedintele in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii sau asigurarea ordinii publice, fie in alte situatii, la cererea primului-ministru.
Caracteristica acestei atributii prezidentiale o constituie faptul ca exercitarea ei nu modifica raporturile de drept constitutional intre Presedintele Romaniei si Guvern. Presedintele nu se substituie Guvernului, nu poate impiedica Guvernul sa adopte actele juridice pe care acesta doreste sa le adopte si nici nu-l poate obliga sa ia masuri contrare vointei acestuia".
Acuzatiile PSD
Propunerea de suspendare din functie a presedintelui Basescu, semnata de 182 de parlamentari PSD si PRM, a fost citita in fata plenului reunit al Camerei Deputatilor si Senatului in 28 februarie 2007. Documentul a fost prezentat de initiatori drept un "tablou" al "celor mai grave fapte savarsite de seful statului, prin care a incalcat prevederile Constitutiei si care justifica demararea procedurilor constitutionale pentru suspendarea sa din functie". Acuzatiile impotriva sefului statului sunt impartite pe sase capitole, in care sunt enumerate toate articolele din legea fundamentala care ar fi fost incalcate de Traian Basescu de-a lungul celor doi ani de mandat in fruntea tarii.
Primul capitol din document mentioneaza incalcarea "principiilor statului de drept, a principiului democratiei si pluralismului politic, nesocotirea rolului Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului roman, si incalcarea dispozitiilor Constitutiei care reglementeaza raporturile presedintelui Romaniei cu Parlamentul". Traian Basescu este acuzat si de incalcarea principiului autonomiei parlamentare si a prevederilor art. 64 din Constitutie, prin faptul ca, "la putine zile dupa instalarea Guvernului Tariceanu, Traian Basescu a solicitat majoritatii parlamentare, create de el, revocarea presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului".
"Presedintele Traian Basescu a incalcat prevederile art. 65 alin. (2) lit. h) din Constitutie cu privire la numirea de catre Parlament a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestora de catre Parlament, precum si a principiului separatiei puterilor prevazut de art. 1 alin. (4) din Constitutie" se arata in document.
Presedintele Traian Basescu este acuzat si de faptul ca "a nesocotit prevederile art. 74 din Constitutie, arogandu-si de la sine dreptul la initiativa legislativa, mai mult implicand in aceasta procedura subiecte de drept lipsite si ele de dreptul la initiativa legislativa, respectiv Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, serviciile de informatii, incercand a-si atrage colaborarea Comisiilor de aparare din Parlament".
Relatia cu Guvernul
Al doilea capitol al cererii de suspendare din functie a presedintelui mentioneaza "incalcarea textelor constitutionale referitoare la rolul presedintelui in raporturile sale cu Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice".
Capitolul trei arata ca seful statului a incalcat "principiul separatiei puterilor prevazut de art. 1 alin. (4) din Constitutie si a textelor care reglementeaza raporturile presedintelui cu autoritatea judecatoreasca, precum si a prevederilor Constitutiei, referitoare la Curtea Constitutionala".
Capitolul patru se refera la incalcarea prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (2), precum si ale altor texte constitutionale referitoare la obligativitatea generala a respectarii legilor si la apararea drepturilor fundamentale ale cetatenilor.
Capitolul cinci mentioneaza "incalcarea prerogativelor prezidentiale de sef de stat, de reprezentant al statului roman, depasirea sferei atributiilor sale in domeniul politicii externe, prevazute in art. 91 din Constitutie, in contrast cu prevederile art.102 alin.1 din Constitutie, care reglementeaza realizarea politicii externe a tarii de catre Guvern".
In ultimul capitol al propunerii de suspendare, seful statului este acuzat de "incalcarea statutului functiei de presedinte al Romaniei si al rolului acestuia de aparator al Constitutiei si de mediator - art. 80 alin. (2) din Constitutie".

---

Despre autor: