Lucrează la un nou album
și speră să fie gata pană-n toamnă, cand se implinesc 25 de ani de la debutul său in muzica folk, pe scena Cenaclului Flacăra. Interpreta Tatiana Stepa implinește maine 44 de ani.

"Publicul imi dă energie"

"Cel mai frumos cadou de ziua mea este să fiu impreună cu oamenii dragi, să fiu liniștită, să mai pot canta și să mai pot munci. Să pot să le fac părinților mei mai ușor acest calvar numit bătranețe și să mă mai bucur de statornicia și de iubirea cu care mă inconjoară cei din sufletul meu.
Cu ajutorul prietenilor, al doctorilor, al familiei și, cu siguranță, al lui Dumnezeu, am mai trecut peste un an. Un an in egală măsură greu, dar și frumos, cu bune și cu rele, cu multe spectacole, dar și cu multe zile grele. Familia și prietenii au fost umerii pe care m-am sprijinit cand nu mai puteam, doctorii au fost cei care s-au impotrivit cu succes bolii mele, iar Dumnezeu m-a intărit și
m-au ajutat să văd și lumea frumoasă, cea pentru care merită să trăiești. Greu, pentru că am fost nevoită să plec din locuința in care stăteam, casa fiind retrocedată proprietarilor și pentru că, in afară de lupta proprie cu viața, am dus-o și pe cea a mamei mele. Din fericire, am putut să depășesc aceste greutăți. Frumos, pentru că am cantat mult, au ieșit din mainile mele trei cărți ale familiei Ileana și Romulus Vulpescu, lucrez la un nou album...

Citeste si:

Dacă mai pun la socoteală afecțiunea și generozitatea publicului, cel care-mi dă energia și bucuria de care am atata nevoie, pot să mă consider un om norocos și pot să spun că dacă ar fi să fac un bilanț, cu toate că nu-mi plac bilanțurile, probabil că anul care a trecut poate fi socotit un an bun. Așa că de ziua mea voi fi impreună cu cei care m-au ajutat să prind și această varstă: cu prietenii mei, cu băiatul meu și, dacă se nimerește să am tratament, și cu doctorii care mă-ngrijesc. În rest, deși nu mă pot preface că nu le văd, incerc să stau cat mai departe și să nu mă afecteze prea mult batjocura, mizeriile și dezastrele care fac și ele parte, asta e, din viața noastră.

Slavă Domnului că mai există primăveri superbe, că pomii mai infloresc și copiii se mai joacă, slavă Domnului că mai există muzica și poezia! Într-un roman despre viața mea le-aș cuprinde pe toate cele bune, ca și pe cele rele și le-aș pune sub semnul etern și ireversibil al iubirii, in toate formele ei: de părinți, de țară, de copii, de muzică, de prieteni, iubire fără de care n-aș fi ceea ce sunt și nu cred că, dacă aș putea, aș schimba ceva in viața mea. Că nu știu cum ar ieși. Cu toate bunele și cu toate relele, vorbind despre bilanțuri, cred că viața mi-a fost și este una implinită și frumoasă. Cată o mai fi, sper să fie așijderi..."