Pensia de stat nu e echitabilă

Sistemul public de pensii din Romania nu este viabil pe termen lung și dovedește o lipsă de echitate in privința unor categorii profesionale din care fac parte parlamentarii, angajații MApN, SRI, MAI, dar și persoanele care lucrează in agricultură.

În vreme ce parlamentarii și angajații SRI sau MApN nu contribuie la sistemul public de pensii, dar au garantată o pensie plătită din banii publici, persoanele care au lucrat in agricultură au cele mai mici pensii, se arată intr-un studiu coordonat și finanțat de Fundația "Friedrich Ebert". "Este foarte important să se echilibreze privilegiile de la varf, dintre pensiile speciale, pentru parlamentari, pentru alte categorii de persoane și pensiile foarte mici de la bază", declară profesorul Marian Preda, unul dintre coordonatorii acestui studiu.

VARIANTE. Printre soluțiile de ieșire din acest impas se numără creșterea bazei de impozitare, creșterea și egalizarea varstei de pensionare intre bărbați și femei, descurajarea pensionărilor anticipate. În ceea ce privește introducerea pilonului II de pensii (pensii obligatorii administrate privat), reușita implementării depinde de operaționalizarea infrastructurii informatice, pentru a evita intarzierea plăților in conturile individuale. "Este foarte bine că se introduce și pilonul 2 de pensii. Există niște riscuri, dar sunt mai mici decat avantajele, riscuri legate de economia mondială, de creșterea economică care ar trebui să fie constantă in zonele in care se investesc acești bani, apoi există riscuri legate de companiile care vor fi acreditate și care trebuie să fie companii puternice și care să asigure o investire bună, rațională a fondurilor", a declarat profesorul Preda.

Citeste si:

Potrivit lui Preda, "pensiile romanești nu vor fi niciodată aproape de veniturile pensionarilor din UE. După 2032 vor fi din nou probleme in sistem, pentru că vor fi pensionari generațiile foarte numeroase născute după 1967 și atunci numărul de pensionari o să crească din nou".

Printre recomandările studiului realizat de Fundația "Friedrich Ebert" se mai numără și introducerea in sistem a unei pensii minime și a unei pensii speciale pentru cei foarte in varstă, dar care n-au avut nici un fel de contribuție. De asemenea, este recomandată atragerea in sistemul public a celor care realizează venituri, dar nu contribuie la fonduri de pensii, cum sunt aceia care au profesii liberale.

Dezbaterea și analiza publică in ce privește introducerea pilonului II au fost insuficiente, apreciază autorii studiului, iar impactul acestui sistem are un orizont foarte indepărtat, reușita depinzand de cadrul macroeconomic stabil și de rata scăzută a inflației. În vreme ce piața pilonului II este estimată la 150 de milioane de euro in 2008, valoarea contribuțiilor la pilonul III (pensii facultative) va ajunge la circa 40-50 de milioane de euro. Numărul participanților la pensiile facultative ar putea ajunge la 300.000 in 2008, a declarat Mircea Oancea, președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. El a estimat că, pană la sfarșitul acestui an, vor fi autorizați circa 8 administratori de pensii facultative.

Deși este facultativ, pilonul III al sistemului de pensii poate fi folosit de către angajatori ca o măsură de stimulare și atragere a angajaților, atat in sectorul public, cat și in cel privat, apreciază autorii studiului finanțat de Fundația "Friedrich Ebert".