Marota Securitatii

S-a creat si intretinut constant marota Securitatii vinovata de toate relele comunismului, catre ea fiind esapate toate noxele societatii aflate in tranzitie. Apoi, pe parcursul crearii si consolidarii noilor servicii secrete (frecvent catalogate drept mostenitoarele Securitatii), vinovatiile vechii institutii au glisat in sfera acestora. In prezent, serviciile secrete au rol de paratrasnet al furtunilor ce bantuie clasa politica. Sunt vinovate de toate privatizarile frauduloase si contractele oneroase care golesc avutia nationala, de coruptia la nivel inalt, de lipsa de performanta a institutiilor statului, de "hara politica ce ne face de rasul neamurilor" (dupa expresia lui Nicolae Iorga), de inundatii si de gripa aviara. De toate relele care exista. Pai nu sunt ele, serviciile secrete, fiicele batranei Securitati?
La 17 ani de la prabusirea comunismului, marota Securitatii este in continuare agitata de politicieni cand vor sa oculteze motivele reale ale unor neimpliniri, ale promisiunilor neonorate.
Invinsi mereu de Securitate?
Emil Constantinescu a parasit Palatul Cotroceni declarandu-se invins de Securitate. In prezent, aceeasi marota este invocata de alti politicieni care sustin ca dihonia politica la care asistam isi are origini in dispute pe tema pachetului de legi privind securitatea nationala (afirmatie facuta de dl. Emil Boc). Intr-un dialog cu Liviu Mihaiu, consilierul prezidential, Adriana Saftoiu, a sugerat ca demisia sotului ei, Claudiu Elvis Saftoiu, de la conducerea SIE, s-a datorat generalilor din sistem. Semnificativ, a mentionat ca ar vrea sa traiasca ziua in care va putea sa spuna ca SIE a fost reformat (Pe acest fond unii analisti insinueaza ca si Traian Basescu este pe cale de a repeta experienta lui Emil Constantinescu. In context amintesc de lupta acestuia cu "baietii destepti" indeobste considerati a fi exponentii fostei Securitati).
Inca persista temerea de serviciile speciale, care, in opinia unor politicieni, analisti si reprezentanti ai societatii civile "nu au fost reformate mai ales in spirit, sunt continuatoare a vechilor practici". Concomitent sunt formulate si opinii conform carora exista interese care doresc mentinerea serviciilor intr-o astfel de situatie spre a fi manevrate, partizan, in scopuri politice sau economice, ori pentru a li se putea pune in sarcina vinovatii diverse.
Reforme amanate
In sfera serviciilor secrete au fost operate o serie de masuri institutionale care in prezent sunt puse sub semnul intrebarii (relativ la numarul, competentele si eficienta acestora) si au fost emise mai multe proiecte vizand adecvarea cadrului juridic. Responsabilitatea amanarii perpetue a legiferarii acestora revine clasei politice, guvernelor, administratiilor prezidentiale si parlamentarilor care s-au perindat la conducerea Romaniei. Motivele amanarii tin preponderent de divergentele de opinii pe aspecte raportate la: numarul serviciilor care sunt necesare; rolul, competentele si atributiile ce se impun a le fi conferite; pozitiile pe care trebuie sa le ocupe in sistemul national de securitate; maniera de conlucrare intrasistem si de cooperare cu institutii similare straine; gradul de relationare cu societatea civila.
Permanent au fost ridicate obiectii cu privire la limitele folosirii mijloacelor tehnice si a ofiterilor acoperiti, la infiintarea ori utilizarea unor firme comerciale in interes specific activitatilor informative.
In plus, nu a fost convenita o formula eficienta de subordonare si control al serviciilor speciale care sa garanteze evitarea oricarui derapaj antidemocratic ori utilizarea partinica a informatiilor furnizate in jocuri politice sau interese economice de grup.
Rezolvarea acestor dileme in contextul legiferarii noilor proiecte de legi (care nu se deruleaza sub cele mai bune auspicii) ar contribui la definitivarea reformei in sfera serviciilor speciale, eficientizarea activitatii lor in reguli de functionare menite sa le indeparteze de practicile care au motivat invocarea marotei Securitatii.
Nutrim un optimism ponderat fata de o astfel de perspectiva, deoarece un cadru juridic adecvat confera premisele unei activitati informative eficiente, nu insa si garantia utilizarii datelor obtinute in cele mai corecte forme de valorificare de catre beneficiari.
Dupa 1990, incet dar consecvent, s-a cristalizat teoria conform careia pentru subordonarea si aservirea serviciilor secrete in interes partizan, s-a derulat mereu o lupta surda intre palate (Presedintie si Guvern). Aceasta teorie este actualmente vehiculata in sfera politica si in mass-media, fiind argumentata cu divergentele de opinii intre cele doua institutii pe tema aportului serviciilor speciale in contextul unor privatizari si contracte de anvergura, in evenimente precum rapirea ziaristilor sau retinerea celor doi muncitori romani in Irak; cazul Omar Hayssam; numirile la conducerea SRI si SIE; disputele pe tema proiectelor de legi in materia sigurantei nationale.
Se acrediteaza inca ideea ca adevaratul pol de putere este cel care detine controlul asupra serviciilor secrete. Din pacate, aceasta este adevarata miza a jocurilor politice in care sunt plasate serviciile secrete dincolo de vointa lor si total in defavoarea intereselor majore ale societatii.
In fapt, intreaga disputa graviteaza in jurul unui singur aspect: modul de utilizare a informatiilor furnizate de serviciile secrete, respectiv, cine si cum beneficiaza de aportul acestora.
Obligatiile furnizorilor de informatii secrete
Informarea beneficiarilor informatiei de securitate (anterior, de siguranta) si, mai ales modul de utilizare a acestora, a generat un intreg cortegiu de indoieli, rezerve si acuze puse in sarcina serviciilor secrete, si, doar sporadic a factorilor de decizie aflati in posesia datelor transmise. Pentru discernerea, cat mai obiectiv posibil, a adevarului pe acest tronson de activitate a serviciilor secrete se impun urmatoarele precizari:
- prin mijloace specifice legale, serviciile de informatii investigheaza domenii, sectoare de activitate, locuri si medii in care se pot coagula riscuri si amenintari la adresa securitatii nationale, avand obligatia sa le identifice din starea lor de vulnerabilizare, de prefigurare si materializare;
- au obligatia de a evidentia cauze, determinari, factori favorizanti ai tendintelor de evolutie ale amenintarilor (si, in plan secund, factorii defavorizanti, elemente utile prevenirii si contracararii ori necesari actiunilor recuperatorii)
- pot contribui cu informatii constructive la conceperea unor strategii si actiuni tactice vizand securizarea unor domenii si sectoare de activitate precum si la promovarea unor interese nationale ori private;
- trebuie sa-si aduca aportul specific in armonizarea prezentei Romaniei ca parte integranta in constructia europeana si in spatiul de securitate euroatlantic.
In repetate randuri factorii de decizie in stat au evidentiat aportul serviciilor speciale la efortul de ansamblu al societatii pe directia integrarii in spatiul de securitate euroatlantic si in Uniunea Europeana, in combaterea coruptiei si amenintarilor transfrontaliere, in gestionarea unor situatii conflictuale interne ori din sfera relatiilor externe. Alteori, aceiasi factori si-au manifestat insatisfactia fata de lipsa de reactie, interventia intarziata ori inconsistenta prestatiei serviciilor secrete pe aspecte ce puteau si trebuiau investigate spre a fi obtinute, in timp util, informatii necesare prevenirii ori contracararii unor evenimente, actiuni sau inactiuni.
Responsabilitatile beneficiarilor
Din analize ulterioare a rezultat ca parte a neimplinirilor evidentiate s-au datorat suprapunerilor de competente si paralelismelor din atributiile autoritatilor informative (in conditiile in care normele juridice in vigoare nu asigurau delimitarea clara a acestora); precum si lipsei de reactie a beneficiarilor, utilizarea inoportuna ori total gresita a datelor primite (in cazul Omar Hayssam, al privatizarii PETROM, al contractelor Bechtel si EADS, al privatizarilor si contractelor din sfera energetica)
Daca in privinta informarii pe fluxul furnizor-beneficiar sunt statuate mecanisme si reguli, raspunderi si sanctiuni, spre disciplinarea si eficientizarea acestei activitati, nu exista, inca, mecanisme, reguli si raspunderi similare privind fluxul beneficiar- furnizor.
Recent, fostul director al SRI a afirmat ca multe din informarile pe care le-a transmis unor beneficiari nu i-au mai fost returnate, nestiind astfel daca acestea au fost valorificate, daca se impunea aprofundarea lor si continuarea investigatiilor pe temele respective.
In eficientizarea fluxului furnizor-beneficiar sunt inca necesare corectii si precizari spre a imbunatati consistenta informarii, oportunitatea acesteia, precum si pentru evitarea transmiterii paralele a acelorasi informatii de catre mai multi furnizori (servicii) direct la beneficiari, fara ca acestea sa fie coroborate, analizate si sintetizate unitar in cadrul aparatului specializat al Comunitatii Nationale de Informatii.
O carenta relativa la informarea catre beneficiari consta in absenta unor reguli clare privind masura in care informatiile de interes operativ ce fac obiectul cazurilor in lucru, susceptibile de a fi prezentate organelor de cercetare penala, pot fi puse in fluxul informarii anumitor beneficiari spre a intreprinde masuri de prevenire, de protectie si/sau recuperatorii.
Astfel de reguli se impun spre a fi prevenita tentatia (partial indreptatita) ofiterilor de caz de a conserva datele respective pana in momentul in care apreciaza ca documentarea informativa realizata este suficienta pentru a putea sa sesizeze organele abilitate. De regula, datele si informatiile ce fac obiectul cazurilor in lucru privesc intentii, actiuni sau inactiuni direct generatoare de riscuri si amenintari, ce se impun cu prioritate a fi prevenite si/sau contracarate.
Utilizarea informatiilor de securitate de catre beneficiar, exclusiv in intreprinderea masurilor adecvate, de corectie, prevenire si contracarare, trebuie sa fie obligatorie. Sunt necesare reguli stricte in acest sens pentru a fi evitata atitudinea subiectiva a beneficiarilor in privinta valorificarii informatiilor primite (ignorarea lor, utilizarea intarziata ori in scopuri partizane).
De-a lungul timpului, presa a semnalat si situatii in care informatii primite de la serviciile speciale au fost puse la dispozitia persoanelor vizate, de catre beneficiari. De altfel condamnabila este si atitudinea presedintelui Basescu in privinta atentionarii unor demnitari ca ar putea fi supravegheati de serviciile secrete, in conditiile in care era informat ca unii dintre acestia fac obiectul unor cercetari penale.
In opinia noastra sunt necesare norme care sa impuna beneficiarilor cel putin un set minimal de reguli intre care: obligatia de a lua cunostiinta de toate informatiile care le sunt furnizate de serviciile secrete si a transmite furnizorilor, in cel mult 10 zile, evaluarea lor cu privire la utilitatea datelor primite, precizarile pe care le considera necesare, solicitari de date suplimentare pe tema in cauza, eventuale sugestii cu privire la canalizarea investigatiilor pe anumite repere, tematici de cautare a informatiilor, sesizari privind eventuale elemente de dezinformare continute in informatiile respective.
Intre furnizor si beneficiar trebuie sa existe un dialog cu utilitate biunivoca, constructiv. Pe aceasta cale se realizeaza si o indrumare a serviciilor secrete in campul real de cautare a informatiilor, aspect ce contribuie la cresterea eficientei lor.
Intrarea in procedurile de legiferare a actualului pachet de legi in materia securitatii nationale trebuie sa fie judicios valorificata pentru includerea corectiilor amintite. Finalitatea demersului repune in intelesul sau primar cuvantul securitate, ca notiune menita sa garanteze starea de normalitate, legalitate si ordine a natiunii, statului si fiecarui individ in parte. Doar astfel marota Securitatii poate sa dispara.

---

Despre autor: