In 2003 - an foarte secetos - la SC Hidroelectrica SA a existat o productie proprie de energie electrica mai mica decat in anii precedenti, se arata in rezolutia procurorilor, citata de Mediafax.
Invocarea clauzei de forta majora a fost practicata in unele relatii contractuale, astfel ca SC Electrica SA a primit o cantitate de energie electrica mai mica decat cea prevazuta, cu consecinte negative asupra pretului de livrare catre populatie, se arata in rezolutia DIICOT prin care s-a dispus declansarea urmaririi penala impotriva a noua persoane, printre care si fostul ministru al Economiei, Codrut Seres.
Raportul trimis de fostul ministru Codrut Seres (foto) procurorului general al Romaniei cu privire la situatia de la Hidroelectrica era diferit de un document similar in care erau propuse masuri de sesizare a anchetatorilor cu privire la conducerea companiei si erau prezentate ilegalitatile din sistem, se sutine in rezolutia DIICOT, citata de Mediafax. In 8 iunie 2006, Corpul de Control al ministrului Codrut Seres a finalizat raportul preliminar privind situatia de la SC Hidroelectrica SA. Documentul - care avea 16 file, 70 de anexe continand .412 file - privea respectarea legalitatii in domeniul tranzactiilor cu energie electrica si al achizitiilor publice de la Hidroelectrica SA, precum si la alte unitati din subordine. In 15 iunie si 14 septembrie 2006, institutia Procurorului general al Romaniei i-a solicitat ministrului Codrut Seres raportul privind concluziile de la Hidroelectrica, situatie in care Seres i-a solicitat coordonatorului corpului de control, Toma Iolando, sa furnizeze urgent aceste documente. Raportul preliminar a fost depus la biroul ministrului Seres, actul nu a fost semnat, motiv pentru Toma Iolando ar fi intocmit o Nota sinteza a acestui raport pe care a trimis-o Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie in data de 19 septembrie 2006. In raportul lui Toma Iolando se propuneau ministrului Seres mai multe masuri, printre care trimiterea documentului catre procurori si Inspectoratul General al Politiei Romane, destituirea conducerii Hidroelectrica si schimbarea AGA, transmiterea documentului catre Autoritatea de Control a Guvernului pentru verificarea unui control la ANRE, analizarea de catre Directia Generala de Politica Energetica, impreuna cu un cabinet de avocatura, a posibilitatilor de renegociere sau chiar de reziliere a unor contracte de vanzare-cumparare de energie electrica.
In 20 noiembrie 2006, Codrut Seres a trimis procurorului general un nou raport intocmit de Cosmin Stefan, noul coordonator al Corpului de Control al MEC, pe care l-a aprobat, desi nu continea nicio anexa. Acest al doilea raport continea aspecte generale de legislatie, evolutia pietei de energie in perioada 2000-2005 si clasificarea consumatorilor in eligibili si captivi, sustin procurorii. Codrut Seres este acuzat de favorizare la infractiunea de subminare a economiei nationale, precum si de sprijinirea unei asociatii infractionale. (D.E.I.)
O pierdere de 3856 de miliarde de lei
"Activarea clauzei de forta majora nu a fost practicata insa si la unele contracte importante din punct de vedere cantitativ cu furnizorii licentiati de pe piata interna. In conditiile in care costul de livrare al unui MWh din productia proprie, dar si din achizitii de la alti producatori interni sau externi a fost mai mare in raport cu preturile contractuale, SC Hidroelectrica SA a inregistrat o pierdere financiara de 3.856 de miliarde de lei vechi. Se precizeaza ca in 2003, mai mult de jumatate, respectiv 55 la suta din pierdere se datoreaza depasirii cantitatilor de energie electrica, stabilite de ANRE pe piata concurentiala, in sensul ca din cantitatea programata spre vanzare de 5.571 de GWh a fost de fapt vanduta cantitatea de 7.836 GWh", se arata in rezolutia procurorilor DIICOT.
Siguranta Sistemului Energetic National a fost pusa in pericol tocmai prin dezechilibrul creat intre nivelul productiei de energie si cel al consumului, sustin procurorii. Pentru functionarea sistemului, consumul si productia ar fi trebuit sa fie mentinute la valori cat mnai apropiate, iar pe de alta parte, ar fi trebuit sa se asigure o rezerva permanenta de energie pentru reglaj. Reglajul sistemului nu s-a putut face, deoarece conducerea Hidroelectrica ar fi vandut cantitati mai mari de energie electrica decat productia proprie.