Distributia spagii in spitale

Intrebati de sanatate, la propriu, 40% dintre intervievati declara ca sunt sanatosi tun, o treime (34%) acuza boli cardiovasculare si aproape un sfert (23,7%) boli reumatice. Datele sunt desprinse dintr-un Barometru de opinie care analizeaza perceptia populatiei fata de serviciile de sanatate din Romania, realizat de Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate (CPSS) in decembrie 2006. Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1452 de persoane, reprezentativ la nivel national, marja de eroare fiind de plus/minus 2,8%.
Aproape un sfert dintre romani (24,1%) afirma ca in anul 2006 cel putin o persoana din gospodarie a apelat la servicii medicale spitalicesti, iar una din 10 persoane intervievate a fost internata in spital anul trecut.
La externare, peste doua treimi dintre persoanele internate (68,2%) au afirmat ca starea de sanatate s-a imbunatatit, un sfert (27,8%) apreciaza ca a ramas la fel, iar pentru 3% starea de sanatate s-a inrautatit dupa perioada petrecuta in spital.
Nemultumitii nu reclama
Jumatate dintre cei internati afirma ca in timpul spitalizarii au existat aspecte negative legate de serviciile furnizate, dar numai o persoana din zece s-a plans de aceste aspecte unei alte persoane (familie, asistente sau medic). Trei sferturi dintre cei spitalizati in 2006 ar opta pentru acelasi spital in eventualitatea unei reinternari. Una din zece persoane recunoaste ca medicul sau asistentele medicale au pretins in mod direct plata suplimentara a unor servicii sau ingrijiri medicale, dar o treime afirma ca au avut sentimentul ca prin atitudinea personalului medical s-a sugerat in mod indirect plata suplimentara a unor astfel de servicii. La ultima internare persoanele chestionate au oferit bani sau cadouri medicului (o treime dintre chestionati), asistentei medicale (trei din zece persoane), infirmierei (doua din cinci persoane), personalului de paza (una din zece persoane) sau brancardierului (una din douazeci).
Unul din cinci s-a imprumutat sa plateasca
O treime dintre persoanele chestionate (33,6%) care au avut nevoie de spitalizare in 2006 recunosc ca pentru plata serviciilor medicale au trebuit sa isi utilizeze economiile personale, una din cinci persoane a fost nevoita sa se imprumute (21,2%), iar una din zece sa renunte la achizitionarea unor bunuri (12,8%). Pentru 15% dintre cei chestionati si care au accesat serviciile medicale spitalicesti, cheltuielile pentru plata serviciilor nu au reprezentat un efort financiar deosebit.
80%, dezacord
Trei din cinci persoane intervievate considera ca situatia de preferat in ceea ce priveste platile neoficiale din cadrul sistemului de sanatate ar fi ca salariile personalului medical sa fie majorate, una din zece crede ca platile neoficiale ar trebui declarate si impozitate, iar una din douazeci de persoane crede ca situatia platilor neoficiale poate ramane asa cum este. Un sfert dintre intervievati nu au stiut care ar fi varianta de preferat privind platile neoficiale. Pe de alta parte, peste 80% dintre cei chestionati nu sunt de acord cu platile neoficiale din cadrul sistemului de sanatate, in timp ce 6% sunt de acord sau le sunt indiferente aceste practici.
Unde-i buba din sistem
Cea mai importanta problema a sistemului de sanatate din Romania este reprezentata de proasta alocare a fondurilor (25%), urmata de problema medicamentelor compensate (16,2%), considera romanii.
Platile neoficiale, dotarea cu aparatura medicala si dezinteresul cadrelor medicale sunt indicate, fiecare, de cate aproximativ 8% dintre cei chestionati. Mai putin de o treime dintre persoanele intervievate (28%) considera ca reforma sistemului de sanatate din Romania merge intr-o directie buna. Un procent aproximativ egal (27,5%) apreciaza ca, in 2005-2006, activitatea Ministerului Sanatatii Publice este mai proasta comparativ cu perioada 2000-2004, 12% o considera ca fiind mai buna, iar doi din cinci chestionati sustin ca aceasta a ramas la fel. In opinia unui sfert din populatie (24,9%), intre 2005-2006 Ministerul de resort a sustinut in mod egal interesele medicilor si pacientilor. Numai 5% dintre intervievati cred ca institutia condusa de liberalul Nicolaescu a aparat interesele populatiei, in timp ce 25% considera ca in special interesele corpului medical au fost sustinute in perioada amintita. Aproape jumatate dintre cei intervievati nu au stiut sa raspunda la aceasta intrebare. Comparativ cu perioada 2000-2004, in 2005-2006, activitatea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate este mai buna in opinia a 10% dintre subiectii sondajului. Pentru 40% dintre cei chestionati activitatea acestei institutii a ramas la fel, iar pentru 20% activitatea este mai proasta comparativ cu 2000-2004. Mai mult de un sfert dintre cei intervievati (31%) nu au stiut sa raspunda la intrebare.
Bolnavi de inima si de reumatism
Aproape jumatate dintre romani (40%) afirma ca nu sufera de nici o afectiune cronica sau invaliditate, iar cele mai frecvente afectiuni cronice marturisite de cei chestionati au fost bolile cardiovasculare.
O treime dintre cei intervievati declara ca sufera de hipertensiune arteriala sau alte afectiuni cardiovasculare, iar un sfert acuza afectiuni reumatice si osteoarticulare. Bolile aparatului digestiv ocupa locul trei, una din 10 persoane declarand existenta unei patologii digestive sau hepatice. Unul din 20 de romani sufera de diabet sau de o afectiune din sfera oftalmologica. Jumatate dintre persoanele intervievate ar apela la medicul de familie indiferent de gravitatea problemelor de sanatate. Pentru probleme de sanatate mai putin grave, una din cinci persoane ar apela la farmacie, iar una din 10 nu ar apela la nimeni. Pentru probleme mai grave de sanatate, una din 10 persoane s-ar adresa la camera de garda/unitatea de primiri urgente. Sociologii spun ca, in comparatie cu datele obtinute in Barometrul de opinie privind serviciile de sanatate 2003, a scazut numarul de persoane care s-ar adresa direct medicului de familie pentru probleme grave de sanatate (de la 70% la aproximativ 50%), procentele distribuindu-se catre alti furnizori de servicii de sanatate care inregistreaza cresteri in acest sens, in comparatie cu 2003: CDT, ambulanta, cabinete private medic specialist etc.
In ceea ce priveste utilizarea serviciilor medicale, aproape 60% din populatia analizata a declarat ca s-a adresat serviciilor de asistenta medicala primara, iar 40% au apelat la serviciile furnizate de catre farmacii.
Profilul bolnavului
Aproape jumatate dintre persoanele intervievate (48%) declara ca au o stare de sanatate buna sau foarte buna, iar una din trei crede ca are o stare de sanatate satisfacatoare. Un roman din cinci se plange ca, in general starea de sanatate este proasta sau foarte proasta. Starea de sanatate autodeclarata a fi proasta sau foarte proasta se intalneste mai frecvent la sexul feminin (una din patru persoane), la grupa de varsta peste 65 de ani (aproape jumatate dintre persoanele incluse la aceasta grupa de varsta) si in mediul rural (una din patru persoane). Un sfert dintre cei intervievati considera ca starea lor de sanatate in anul 2006 s-a inrautatit comparativ cu anul 2005. Numai pentru 7% dintre cei chestionati starea de sanatate in anul 2006 a inregistrat o imbunatatire comparativ cu anul 2005.
Informatii cu pipeta
In timpul spitalizarii, 90% dintre persoanele chestionate au primit explicatii despre diagnosticul stabilit, 85% despre procedurile si interventiile la care au fost supuse sau despre prognosticul si evolutia bolii. Numai jumatate dintre cei spitalizati au fost informati cu privire la posibilitatea de a refuza o interventie medicala, posibilitatea obtinerii unei a doua opinii medicale sau despre alternative la procedurile propuse.
Comportamentul trebuie schimbat
Una din cinci persoane (20,2%) crede ca atentia si comportamentul personalului medical este cel mai important aspect care ar trebui schimbat in activitatea din spitale. In opinia a 15% dintre romani, dotarea cu aparatura moderna reprezinta o prioritate, acelasi procent indicand in primul rand platile neoficiale din sistem. Profesionalismul personalului medical, modernizarea unitatilor medicale cu mobilier si utilitati, curatenia din spitale sunt aspecte importante enuntate de 8,5%, 8,7%, respectiv 9,9% dintre cei intervievati.

---

Despre autor: