Dumitru Bucsaru este in momentul de fata unul dintre cei mai celebri oameni de afaceri din Romania. ZIUA a dezvaluit recent ca seful statului a facut trafic de influenta pe langa fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre ajutandu-l pe Dumi
Dumitru Bucsaru este in momentul de fata unul dintre cei mai celebri oameni de afaceri din Romania. ZIUA a dezvaluit recent ca seful statului a facut trafic de influenta pe langa fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre ajutandu-l pe Dumitru Bucsaru sa intre in posesia a peste o suta de miliarde de lei vechi, bani pe care afaceristul sustinea ca ii are de primit de la CFR. Demonstram la acea vreme ca patronul societatii "Art Constructii '92" este unul dintre afaceristii din grupul de interese protejat de Palatul Cotroceni, el fiind un apropiat si partener de afaceri prin interpusi ai cuplului Elena Udrea - Dorin Cocos. Tot la acea data aratam ca presedintele a intervenit in favoarea unui afacerist abonat la bani publici si care se afla in atentia procurorilor anticoruptie.
Afacerile ilegale sunt insa un lucru normal in familia lui Dumitru Bucsaru. Socrul acestuia a fost condamnat la sfarsitul anului 2005 la patru ani de inchisoare pentru inselaciune, fiind acuzat ca printr-un ordin de plata fals a prejudiciat cu mai multe miliarde de lei vechi Banca Comerciala Romana. Prezentam in continuare modul in care Nicolae Bica, socrul afaceristului pentru care Traian Basescu a facut trafic de influenta, a reusit sa fure, alaturi de mai multi cetateni arabi, cateva miliarde de lei de la BCR.
Socrul lui Bucsaru a fost trimis in judecata in aprilie 2002 impreuna cu mai multi cetateni arabi. Procurorii au stabilit ca Nicolae Bica, Ahmed Mohamed Mahmoud Selim Negm, zis "Doctorul", Keblawi Adnan Mohamed si Abdolamir Abbasi, zis "Amir", au pus la cale o adevarata retea prin care au reusit sa fure in doar cateva ore sase miliarde de lei. Intreaga frauda a fost determinata de anumite datorii pe care partenerii din aceasta afacere le aveau intre ei. Astfel, potrivit rechizitoriului din 9 aprilie 2002 semnat de procurorul sef Paula Lavric de la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti, Adnan trebuia sa-i restituie lui Ahmed aproximativ 120.000 de dolari, in caz contrar urmand sa fie executat silit si sa-si piarda locuinta. La randul sau, Adnan avea de recuperat de la socrul lui Dumitru Bucsaru 185.000 de dolari. In aceste conditii, Adnan i-a cerut, la inceputul lunii octombrie 2001, lui Nicolae Bica restituirea datoriei. Cei doi au gasit, asa cum vom vedea in continuare, o rezolvare pentru aceasta situatie.
Mai exact, socrul afaceristului protejat de Basescu i-a explicat partenerului sau ca ii poate da un miliard de lei intrucat are de primit niste bani de la o societate din Tandarei. Pentru ca acestia sa poata fi scosi in numerar in aceeasi zi, era nevoie insa sa ajunga intr-un cont al unei sucursale BCR.
In aceste conditii, conform procurorilor, Adnan l-a contactat pe cel caruia avea sa-i dea 120.000 de dolari, Ahmed, prezentandu-i intreaga situatie. Acesta din urma a luat legatura cu Amir solicitandu-i ajutorul pentru a putea scoate de la BCR suma de zece miliarde de lei intr-o singura zi. La randul sau, Amir a luat legatura cu o casiera de la BCR sucursala Mihai Bravu, Ligia Busu, dupa care i-a transmis lui Ahmed ca cele zece miliarde de lei vechi pot fi virate in contul societatii "Dany Drinks" SRL Bucuresti. Ahmed i-a comunicat datele lui Adnan care l-a randul sau le-a transmis mai departe catre Nicolae Bica.
Banii sunt trimisi
Totul a fost programat sa se desfasoare in dimineata zilei de 10.10.2001. Cele zece miliarde de lei urmau sa fie virate de SC "Ultex" SA Tandarei, societatea de la care socrul lui Bucsaru sustinea ca avea de incasat o datorie, in jurul orelor 10.30-11.00, de la BCR Slobozia la BCR Mihai Bravu Bucuresti.
Intreaga frauda a fost realizata pe baza unui ordin de plata fals - nr.5888/10.10.2001 - si cu ajutorul unui fost director al BCR Slobozia, la acea data economist in cadrul bancii, Gheorghe Carniciu. De asemenea, socrul afaceristului pentru care a intervenit Traian Basescu a putut intra in posesia unei bune parti din bani si cu ajutorul unei functionare a BCR Slobozia, Georgeta Ene. Aceasta a povestit, in timpul anchetei, ca in dimineata zilei de 10.10.2001, in jurul orei 9.00, Gheorghe Carniciu i-a cerut sa trimita un ordin de plata fara a-i da vreo explicatie. Georgeta Ene a sustinut ca a introdus in memoria aparatului telex ordinul de plata insa nu l-a transmis. Apoi, conform declaratiilor existente la dosar, in jurul orei 11.16, functionara BCR a primit un telefon din exterior, neavand insa timp sa vorbeasca intrucat a fost intrerupta de Gheorghe Carniciu care a intrebat-o "M-ai uitat?". Georgeta Ene spune ca dupa cateva minute, la 11.22, a transmis telexul cu ordinul de plata catre sucursala din Bucuresti. La 11.36 a fost sunata din nou din exteriorul bancii de soferul lui Nicolae Bica, Gheorghe Virgil, care a intrebat-o "Ai transmis?" (n.r. - ordinul de plata). Dupa ce Georgeta Ene a raspuns afirmativ, convorbirea s-a intrerupt.
Trei miliarde ridicate cu file CEC false
Prima problema a aparut la sucursala BCR Mihai Bravu, Bucuresti, acolo unde fusesera trimise cele zece miliarde de lei de la Slobozia.
Din cauza lipsei lichiditatilor, nu au putut fi platite decat trei din cele zece miliarde de lei. Intrucat nu puteau sa fie eliberati pe o singura societate, Amir a transferat banii in conturile a trei firme create special pentru asemenea operatiuni, dupa care i-a ridicat in baza unor file CEC false. Cele trei miliarde de lei, minus comisioanele de rigoare, au fost preluate de la banca de unul dintre soferii lui Ahmed aflati la dispozitia lui Amir. Un miliard i-a fost dat apoi lui Adnan, aflat in apropierea bancii, in contul datoriei pe care socrul afaceristului protejat de presedintele Basescu o avea fata de el. Restul de doua miliarde au fost preluate de soferul lui Nicolae Bica.
Teapa este descoperita
Escrocheria pusa la cale de socrul lui Dumitru Bucsaru si partenerii sai a fost descoperita in seara aceleiasi zile in care au fost ridicati banii, in jurul orei 17.30. BCR Slobozia a dispus anularea ordinului de plata, insa era deja prea tarziu.
Casiera Ligia Busu l-a sunat pe Amir cerandu-i sa aduca banii inapoi intrucat s-a constatat ca ordinul de plata nr. 5888 era fals. La randul sau, Amir l-a sunat pe Ahmed care i-a transmis sa se ascunda sau sa plece la munte pana se rezolva problema. Descoperirea falsului a ajuns si la urechile lui Nicolae Bica. Astfel, potrivit procurorilor, in timp ce se afla cu Adnan pentru a primi banii, socrul lui Bucsaru a aflat de la soferul sau ca "a bubuit buba la Slobozia si fata este arestata". Cel putin pe moment, Nicolae Bica nu s-a aratat surprins precizand ca "nu-i nici o problema, ca fata nu se sparge".
Geanta cu bani ajunge la socrul lui Bucsaru
Amir ridicase de la BCR Mihai Bravu suma de doar trei miliarde din totalul de zece.
Neputand plati restul de sapte, una dintre casierele BCR, sucursala Mihai Bravu, Ligia Busu, a luat legatura cu doua colege de-ale sale de la sediul din Stefan cel Mare dispunand transferul sumei de sapte miliarde de lei in contul societatii SC "New York" SRL. O firma infiintata de Amir pe numele unui alt cetatean arab care era folosita tocmai la acest gen de operatiuni bancare. Suma urma sa fie transferata intr-un cont care fusese inchis in luna august 2000 pentru neuz, astfel ca era necesara redeschiderea sa. Amir a reusit acest lucru cu ajutorul celor doua functionare de la BCR Stefan cel Mare si fara a avea documentatia necesara. Spre exemplu, intrucat era nevoie de stampila societatii pentru a scoate suma de bani, Amir a primit de la dosarul bancii documentele necesare confectionarii acesteia. Dupa aproximativ o ora, timp in care a fost realizata stampila si in care Amir a ridicat trei miliarde de la BCR Mihai Bravu, partenerul socrului lui Dumitru Bucsaru s-a prezentat la sediul bancii situat in Stefan cel Mare. In baza unei file CEC false, Amir a ridicat trei miliarde de lei in numele lui Seyed Mehdy Ghasemi. Diferenta de patru miliarde urma sa fie ridicata in cursul aceleiasi zile, in jurul orei 17.00. Complicele socrului afaceristului prieten cu cuplul Udrea-Cocos a trimis apoi miliardele la locuinta lui Ahmed. De aici, geanta cu bani a fost luata de Adnan care i-a dus-o lui Nicolae Bica.
Bica, "initiatorul activitatii infractionale"
Gheorghe Carniciu a negat faptul ca ar avea vreo legatura cu acest caz.
Economistul Gheorghe Carniciu a sustinut ca, la solicitarea prietenului sau Dumitru Bucsaru, i-a dat Georgetei Ene, la data de 8.10.2001, un ordin de plata multicash care apartinea SC Valahorum SA si care privea suma de zece milioane de lei. Declaratia acestuia a fost infirmata insa de administratorul de cont al SC Valahorum SA, firma lui Dumitru Bucsaru, care a precizat ca nu i-a inmanat niciodata lui Carniciu vreun ordin de plata. La randul sau, protejatul lui Traian Basescu a declarat in fata anchetatorilor ca nu poate spune daca i-a solicitat sprijinul lui Carniciu pentru o asemenea operatie bancara.
In cele din urma, procurorii au apreciat ca Nicolae Bica "initiatorul activitatii infractionale" i-a inmanat ordinul de plata fals prietenului sau Gheorghe Carniciu care i l-a dat apoi Georgetei Ene. De asemenea, anchetatorii au stabilit si modul in care a fost falsificat ordinul 5888: "impresiunea stampliei cu inscriptia SC ULTEX TANDAREI 2 aplicata pe ordinul de plata nu a fost creata de stampila originala a societatii"; "impresiunea stampilei cu inscriptia BCR - SUCURSALA JUDETEANA IALOMITA - 48, aplicata, nu a fost creata de stampila originala a bancii"; "impresiunea stampilei cu inscriptia "10 OCT....2001" aplicata, nu a fost creata de stampila originala a bancii". (vezi facsimil 1)
Arestat, judecat, condamnat
Nicolae Bica a fost arestat preventiv la cateva luni de la comiterea escrocheriei, mai exact la 26 ianuarie 2002, socrul lui Bucsaru stand in arest pana la 3 decembrie 2003. La 9 aprilie 2002, Bica a fost trimis in judecata in baza unui rechizitoriu emis de Parchetul Curtii de Apel Bucuresti. Dupa aproximativ trei ani, la 19 decembrie 2005, socrul afaceristului protejat de Traian Basescu a fost condamnat de judecatorii de la Tribunalul Ialomita la patru ani de inchisoare pentru inselaciune si la doua luni de inchisoare pentru uz de fals. Si complicii lui Nicolae Bica au fost condamnati de Tribunalul Ialomita primind pedepse intre un an si patru ani de detentie. Pe de alta parte, judecatorii au decis ca din pedepse sa fie dedusa perioada de arest preventiv.
Rejudecarea dosarului
Decizia Tribunalului Ialomita a fost atacata cu apel de catre Parchet care a considerat ca pedepsele aplicate in acest caz sunt prea mici. De asemenea, inculpatii din dosar au declarat la randul lor apel fiind nemultumiti de decizia Tribunalului Ialomita. Curtea de Apel Bucuresti, instanta care a judecat contestatiile, a decis in cele din urma retrimiterea cauzei la Tribunalul Ialomita pentru rejudecare, procesul fiind reluat practic de la zero.
Relatii cu Clanul Duduienilor
Nicolae Bica este partener de afaceri nu doar cu diversi cetateni arabi. Socrul afaceristului pentru care Basescu a intervenit la ex-ministrul Gheorghe Dobre se afla, cel putin in anul 2001, in relatii foarte bune si cu anumite clanuri de tigani din Capitala. Lucru recunoscut chiar de catre Nicolae Bica in fata anchetatorilor. "Cu tiganii din Barbulesti sunt in relatii bune de cativa ani si in prezent sunt in relatii tensionate cu alti tigani din Bucuresti intrucat numitii Buzea Nicolae din Braila si Teodoroiu Viorel din Bucuresti s-au imprumutat cu camata, eu prin persoana mea asigurandu-i pe tiganii din Bucuresti (gasca Duduianu, gasca Nia etc) ca li se vor restitui banii, efectiv gajul a fost "obrazul meu". In prezent (n.r. - in 2001) tiganii au pretentii in jur de 60.000 - 70.000 dolari. Nici eu de circa 2 ani de zile nu-i gasesc pe cei doi imprumutati Buzea si Teodoroiu", preciza Nicolae Bica intr-o declaratie data in fata anchetatorilor la 15 noiembrie 2001 (vezi facsimil 2).


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.