Fete goale in vitrina media

Dupa un moment de piosenie cerut de sarbatorile pascale, presa a revenit la reflexele ei comerciale, cu "fata de la pagina...", cu divertismentul dezbracat la televizor, cu spoturile fierbinti de la miezul noptii. Exista explicatii pentru viteza cu care presa din Romania a ajuns la performante notabile in utilizarea marketingului cu fete goale, dupa cincizeci de ani de alb-negru ideologic, moral si mediatic. Toate societatile post-comuniste, caracterizate prin iesirea brusca dintr-un regim de prohibitie si frustrare sociala, au preluat modelele consumeriste ca semn al libertatii. Fara a avea o istorie in industria vedetelor sau in productia de life style, tarile fostului bloc comunist au copiat sistemul euro-occidental si american si si-au fabricat cu mare dinamism si fara teama de ridicol celebritatile.
Doua linii s-au intersectat in evolutia presei postdecembriste: o linie traditionalista, militanta, conservatoare, exaltand valorile nationale in prelungirea presei comuniste si una de import, adusa de valul ager al globalizarii, cu dezvoltare spre divertisment, infotainment, tabloidizare. Ambiguitatea discursului media in reprezentarea femeii de aici provine: pe de o parte viziunea patriarhal-autoritara a femeii secunde, neimplicate in treburile publice, quasi-invizibile social, pe de alta imaginea femeii de consum, stralucitoare, preocupate de frumusete, lux, celebritate, sub influenta star system-ului. Usurinta cu care mass-media est-europeana a acceptat ca postulat ideea ca in orice conditii "sexul vinde"(este si titlul cartii americane a lui Rodger Streitmatter), denota inexperienta si graba in arderea etapelor profesionalizarii ei.
N-a fost greu ca excesul de fete frumoase si sumar imbracate sa migreze pe prima pagina a ziarelor sau in emisiuni de prime-time, ca revers la restrictiile sexuale ale regimului comunist, altoite in socialismul multilateral dezvoltat romanesc cu obligatia natalitatii. Industria pornografica a luat si ea avant pe aceste noi piete, pentru a confirma definitia lui Robert Jensen ca pornografia este produsul vicios al inegalitatii de gen. Hibridizarea viziunii est-europene asupra subiectelor de gen se invedereaza in felul cum este tratat subiectul prostitutiei si al traficului de femei. Presa romaneasca, educata din mers si fara piloni fermi in cultura sa profesionala, si-a insusit terminologia campaniilor occidentale in apararea victimelor, dar a pastrat prejudecatile locului conform carora femeile traficate sunt blamate in subtext, ca prostituate benevole care fac pe victimele. In ultimii ani, tema sclaviei sexuale - copii oferiti pedofililor, femei vandute etc. - s-a etnicizat, atat in mass-media occidentala, cat si in cea est-europeana: femeile Estului sarac vin in Vestul bogat sa vanda servicii sexuale pentru a-si castiga existenta. Daca zici prostituata, zici rusoaica, moldoveanca, romanca, ucraineanca, slovaca, tiganca etc., spune presa dand nastere unui stereotip nou-nout.

---

Despre autor: