Oare politicienii nostri citesc carti?

Ma indoiesc. Vedeti dumneavoastra, problema acestei tari nu este doar aceea ca e condusa de niste hoti. Daca Romania arata ca un bazar pakistanez, aceasta este cauzata si de nivelul cultural lamentabil al clasei noastre politice. Dar am sa las consideratiile generale la o parte, pentru ca vreau sa ajung la subiectul meu precis: Ludovic Orban. Acum ca fratele sau Leonard a atipit in biziitul copiatoarelor de la Bruxelles, unde e comisar cu „multi-lingvismul", Ludovic s-a gindit sa faca putin zgomot si a venit la Cotroceni, la ceremonia de depunere a juramintului de ministru, cu un exemplar din „Revolta de pe Bounty", sa i-l dea lui Emil Boc, „sa vada democratii ce se intimpla cu cei care se revolta". A citit Ludovic Orban cartea? Judecati si dvs. Si stabiliti care e morala episodului revoltei de pe corabie.

La 28 aprilie 1789, un grup de marinari a preluat controlul navei Bounty a Marinei engleze. Capitanul, William Bligh, avea ca misiune sa reduca foamea sclavilor de la marginile Imperiului transportind arbori de piine in Indiile Occidentale. In timpul calatoriei, capitanul l-a inlocuit pe secund cu Fletcher Christian, cel care avea sa organizeze razmerita. Ajunsi in Tahiti, au ramas acolo timp de cinci luni, perioada in care echipajul a inceput sa prinda gustul placerilor exotice; unii s-au tatuat si s-au „imprietenit" cu femei locale. Imediat dupa plecarea din Tahiti, o minoritate (18 din 42) s-a razvratit; inarmati, rebelii l-au pus pe capitan, impreuna cu citiva oameni loiali, intr-o barca pe care au lasat-o in deriva.

Filmele despre Bligh, printre care acela clasic din 1962, cu Marlon Brando in rolul lui Christian, au lasat impresia unui capitan dur si coleric. Evidentele istorice arata insa ca Bligh era un ofiter ingaduitor, dar extrem de corect. Ca guvernator in Australia, el s-a mai confruntat cu o rebeliune pusa la cale de cei care profitau din traficul cu alcool. Motivul revoltei de pe Bounty (pe linga faptul ca Christian ii era dator vindut lui Bligh) a fost dorinta unor membri ai echipajului de a ramine in paradisul din Pacific, alaturi de femeile lor. Un marinar formidabil, Bligh a navigat intr-o barca incarcata aproape 7.000 de kilometri doar cu un sextant, dupa care, ajuns la tarm, a alertat autoritatile britanice.

Unii dintre rebeli au fost prinsi de un vas trimis sa ii urmareasca. Citiva s-au inecat, trei au fost spinzurati pentru rebeliune. Cei fideli lui Fletcher Christian au ajuns cu nava intr-un loc marcat gresit pe harta, actuala insula Pitcairn. Citiva s-au ucis intre ei, unul a innebunit, iar altii au fost omoriti de tahitienii pe care ii luasera cu ei drept servitori. In 1814, cind ascunzatoarea lor a fost descoperita, mai ramasese o mina de urmasi, corciti, si doar un singur membru, batrin, al echipajului originar. Minuscula comunitate, izolata, exista si acum. Au trecut la adventism si vind miere. Zece dolari neozeelandezi borcanul, pentru cine intreaba.