Romania a reusit sa absoarba, in perioada 2001-2005, doar a zecea parte din cele peste doua miliarde de euro, fonduri ISPA nerambursabile. Autoritatile dau vina unele pe altele si pe starea vremii.

Doua guverne au reusit intr-un cincinal sa absoarba doar a zecea parte din finantarile europene nerambursabile pentru transporturi si mediu.

Uniunea Europeana a finantat, in perioada 2001 -2005, proiecte in domeniul infrastructurii de transport si de mediu in valoare de 2,25 miliarde de euro, prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA). Conform Raportului Public al Curtii de Conturi pe 2005, din cele peste 2,25 miliarde de euro, ministerele Transporturilor si Mediului au reusit sa absoarba doar 11,6%, adica 262 de milioane de euro. Autoritatile romane isi paseaza reciproc responsabilitatile sau dau vina pe starea vremii. Acesta e cadrul in care vor veni fondurile post-aderare, de trei ori mai mari decit cele dinaintea aderarii.

Uniunea Europeana a finantat, in perioada 2001-2005, proiecte in domeniul infrastructurii de transport si de mediu in valoare de 2,25 miliarde de euro, prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA). Conform Raportului Public al Curtii de Conturi pe 2005, din cele peste 2,25 miliarde de euro, ministerele Transporturilor si Mediului au reusit sa absoarba doar 11,6%, adica 262 de milioane de euro.

O parte dintre proiectele de Mediu si de Transporturi au fost demarate, dupa ani de intirziere, dar nu au fost finalizate. Intrebate cine e de vina pentru aceasta situatie, autoritatile romane isi paseaza vina reciproc.

Mediul da vina pe Finante

Pina in prezent, Ministerul Mediului a semnat Memorandumuri de Finantare pentru 41 de proiecte, in valoare totala de 1,4 miliarde de euro. Reprezentantii Ministerului Mediului sustin ca toate proiectele acestei institutii au fost avizate pentru finantare de catre UE, dar banii au ramas blocati la Ministerul Finantelor. „Dupa semnarea acordurilor cu UE, responsabilitatile privind licitarea, contractarea, managementul de contract si platile au revenit Oficiului pentru Plati si Contractare PHARE (OPCP), de la Ministerul Finantelor. Inmultirea proiectelor a blocat pur si simplu OPCP, care nu a mai avut destui oameni care sa supervizeze stadiul lucrarilor si apoi sa aprobe si platile", ne-a explicat Attila Korodi, ministrul Mediului. Korodi afirma ca, in cazul Ministerului Mediului, principalul vinovat pentru slaba absorbtie a fondurilor ISPA este sistemul greoi pus la cale de catre autoritatile romane cu reprezentantii UE si procedurile birocratice ale OPCP. „Noi am facut proiectele, UE ni le-a aprobat pentru finantare, dar de implementarea acestora s-a ocupat OPCP. In opinia noastra, de implementarea proiectelor trebuiau sa se ocupe direct autoritatile locale, pentru ca erau direct interesate de implementarea lucrarilor si de supervizarea acestora", e de parere Korodi. El sustine ca a facut demersuri pentru imbunatatirea sistemului de implementare a programelor ISPA, dar a primit numai refuzuri. „Ministerul Finantelor a fost reticent la propunerile noastre. Ni s-a explicat ca noi nu avem expertiza necesara in managementul proiectelor mari", afirma Korodi.

Transporturile dau vina pe altii

Ministerul Transporturilor a primit aprobare de finantare de la UE pentru proiecte in valoare de aproape 1,2 miliarde de euro. Daca la sfirsitul anului 2005, rata de absorbtie a fondurilor era de 11,6 %, reprezentantii ministerului afirma ca, in februarie 2007, au reusit sa absoarba 19% din banii alocati, adica 228 de milioane de euro. „Partea cea mai dificila este implementarea unui proiect. Inceputul a fost greu pentru ca trebuie sa ai proiecte pregatite si aceasta etapa dureaza intre patru si sase ani. Ai de facut studii de fezabilitate, proiectare, iar toate se fac prin licitatie. Sint dificultati cu exproprierile, titluri emise gresit si e normal sa nu putem termina", explica Florentina Teodorovici, director adjunct pentru programe comunitare din Ministerul Transporturilor.

Spre deosebire de colegii de la Mediu, cei de la Transporturi au avut mina libera sa implementeze proiectele, fara intermedierea OPCP. Cu toate acestea, cei de la Transporturi au avut rezultate mai slabe decit cei de la Mediu. Termenul-limita pentru absorbirea celor aproape doua miliarde de euro este 2010. Daca pina la aceasta data nu vom reusi sa facem toate demersurile pentru a primi banii de la UE, atunci ei vor fi pierduti. Florentina Teodorovici recunoaste ca in actualul ritm, consumarea in totalitate a sumelor ramase, pina la termenul-limita, este imposibila.

Finantele dau vina pe vreme Conducerea Oficiului de Plati si Contractare PHARE ne-a raspuns, prin intermediul Biroului de presa al Ministerului Finantelor, ca principalele cauze care au condus la o slaba absorbtie a fondurilor ISPA tin de perioada indelungata de pregatire a „unor documente complexe de licitatie" si a studiilor de impact, punerea la dispozitie cu intirziere a terenurilor si conditiile meteorologice nefavorabile din primavara anului 2005. Pentru a nu mai repeta greselile din anii trecuti, OPCP si-a propus sa angajeze personal si sa monitorizeze mai bine stadiul implementarii lucrarilor, prin stabilirea unor grafice de executie. OPCP spera ca prin noile masuri sa ajunga sa absoarba toate fondurile ISPA pina in 2010.

In perioada 2000-2006, Romania a primit de la UE, prin programe ISPA, circa 240 de milioane de euro anual. Dupa 1 ianuarie 2007, vom primi de trei ori mai multi bani. Intrebate ce masuri vor lua pentru a nu repeta greselile din ultimii sase ani, autoritatile ne dau doar asigurari ca lucrurile vor decurge mult mai bine. „Repetarea situatiei intilnite in programul ISPA si in cazul fondurilor de coeziune nu se va mai repeta. Am invatat din greselile trecutului si am inceput de acum etapele premergatoare ale proiectelor finantate, cum ar fi proiectarea, exproprierea terenurilor, intocmirea studiilor de fezabilitate", promite Florentina Teodorovici, de la Ministerul Transporturilor.

Pentru ce erau banii
La Transporturi, alocatiile financiare erau destinate constructiei de autostrazi, modernizarii soselelor, a cailor ferate si a senalului navigabil al Dunarii. La Mediu, banii trebuiau cheltuiti in marile orase ale tarii pe proiecte privind reabilitarea statiilor de epurare si tratare, pe modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, pe inchiderea vechilor depozite de deseuri si pe construirea de noi rampe ecologice. Toti acesti bani ne-au fost acordati gratuit de UE, pentru a ne alinia standardelor europene.