Urmatorul scriitor din „Colectia Cotidianul" e unul dintre cei trei maestri ai prozei de anticipatie, alaturi de Robert A. Heinlein si Arthur C. Clark.

Isaac Asimov, o somitate printre autorii de science fiction din lumea intreaga, s-a nascut intr-o familie de evrei rusi din localitatea Petrovichi, situata in actuala Belarus. Data nasterii autorului nu se cunoaste cu exactitate, in parte din cauza suprapunerii dintre calendarul evreiesc si cel crestin, in parte din cauza datelor insuficiente si neclare: informatiile converg catre doua date: 4 octombrie 1919 si 2 ianuarie 1920. Scriitorul isi sarbatorea ziua de nastere pe 2 ianuarie. Familia Asimov a imigrat in SUA cind Isaac avea doar 3 ani. Pentru ca parintii i-au vorbit doar in engleza si idis, scriitorul n-a invatat niciodata ruseste, in schimb a vorbit fluent, pina la sfirsitul vietii, cele doua limbi deprinse in copilarie.

Un cititor impatimit

La virsta de 5 ani a invatat sa citeasca si a inceput cu revistele SF care se vindeau in magazinele de bomboane pe care le detineau parintii lui in Brooklyn, New York. Nu devora doar povestiri usoare din reviste populare, ci rafturi intregi de carti de istorie, mitologie si literatura. Avea o memorie fantastica si si-a facut debutul de cititor serios cu „Iliada" si piesele lui Shakespeare. Pe la 11 ani, dupa ce a prins gustul povestirilor SF, a inceput sa le scrie chiar el, iar opt ani mai tirziu, cistiga deja bani vinzindu-le revistelor pe care le citea in copilarie. A invatat la scolile publice din Brooklyn, iar apoi la Columbia University, unde a obtinut si doctoratul in biochimie, in 1948. A predat apoi la Faculatea de Medicina a Universitatii din Boston, iar din 1958 s-a dedicat doar scrisului. In 1979, activitatea de scriitor i-a fost rasplatita prin acordarea titlului de profesor de biochimie la aceeasi facultate. A fost casatorit de doua ori si a avut doi copii din prima casatorie, a scris aproape cinci sute de romane si povestiri SF, dar si lucrari de popularizare stiintifica.

Un om implicat

A fost un personaj extrem de prezent pe scena publica, un umanist cu vederi liberale care nu s-a sfiit niciodata sa-si exprime convingerile, fie ca a fost vorba despre razboiul din Vietnam, caruia i s-a opus, sau despre centralele nucleare si politicile feministe pe care le-a sustinut. La fel de prezent a fost prin prelegerile pe care le tinea cu o mare placere, jovial, rabdator si gata sa raspunda prompt la sutele de intrebari si scrisori de la iubitorii de SF sau de stiinta. Plin de umor si complet lipsit de morga academica, credea sincer ca „cea mai incitanta exclamatie stirnita de descoperirile din stiinta nu e «Evrika» ci, «Ce amuzant!»". Rationalist, sceptic si temperat, a vazut de fiecare data limitele cauzelor pentru care a pledat. A fost prieten cu Kurt Vonnegut, l-a cunoscut pe Abbie Hoffman si a fost sfatuitorul lui Gene Roddenberry, cel care a creat „Star Treck". A murit in 1985, de SIDA, cauza decesului fiind dezvaluita abia dupa zece ani, intr-un epilog pe care sotia sa l-a adaugat autobiografiei scriitorului.

„Caderea noptii", cea mai frumoasa povestire

Prima povestire publicata de Asimov, „Naufragiat pe Vesta", apare in 1939, iar doi ani mai tirziu ii urmeaza „Caderea noptii", una dintre cele mai cunoscute proze ale lui. „Caderea noptii" a fost votata in 1968 de catre „Science Fiction Writers of America" drept cea mai buna povestire SF scrisa vreodata.

In 1941, autorul incepe sa publice regulat povestiri in revista „Astounding", cea mai prestigioasa publicatie de literatura SF din perioada. In anul urmator, Asimov demareaza doua proiecte care i-au asigurat consacrarea definitiva ca parinte al SF-ului: incepe sa scrie seria „Fundatiei" si seria cu roboti. In anii ’50, considerati anii de glorie ai scriitorului, seria „Fundatiei" avea sa se transforme intr-o trilogie: „Fundatia" (1951), „Fundatia si Imperiul" (1952) si „A doua Fundatie" (1953). Seria va fi reluata abia in anii ’80 si continuata cu inca patru titluri. In perioada in care apare trilogia „Fundatia", Asimov publica primul volum din seria cu roboti – „Eu, Robotul", serie care se dezvolta pornind de la cele trei reguli ale roboticii, elaborate de Asimov.

Atletul stiintei pentru mase

Dupa anii ’60 scrie mai mult carti de popularizare a stiintei, ghiduri, indreptare, dar si autobiografii si antologii. A lasat in urma sute de carti, in care s-a apropiat de subiecte si teme dintre cele mai diverse. Asimov, un guru al SF-ului si al stiintei pentru toti, s-a apropiat insa si de istorie, mitologie, mistere, poezie, religie si literatura.

In 1967 si 1968 a publicat succesiv cele doua volume din „Ghidul lui Asimov in explicarea Bibliei", in care clarifica episoadele biblice pornind de la date istorice, harti si tabele cu ani. A scris un ghid pentru intelegerea lui Shakespeare si trei autobiografii: „In Memory Yet Green" (1979), „In Joy Still Felt" (1980) si „I, Asimov" (1994). El a incercat sa apropie oamenii de problemele stiintei nu numai prin cartile pe care le-a scris, ci si prin nenumarate prelegeri si articole publicate in reviste de science fiction. Numai in „Magazine of Fantasy and Science Fiction" a semnat luna de luna 399 de articole, din 1958 si pina cind a murit. In 1977 apare „Isaac Asimov’s Science Fiction Magazine", publicatie care a avut un succes fabulos, datorita garantiei semnaturii scriitorului, dar si a manierei in care revista cultiva interesul cititorilor pentru stiinta si inovatie.

A dat numele unui asteroid

Pentru unghiul inedit din care a inteles sa abordeze literatura de anticipatie, Asimov a fost recompensat cu tot ce poate fi mai prestigios in materie de premii literare pentru anticipatie: a primit opt Premii Hugo, doua Premii Nebula si nenumarate distinctii din partea unor organizatii cu renume in cercurile pasionatilor de literatura SF. In 1981, numele lui e dat unui asteroid – asteroidul „5020 Asimov".

„Soarele gol" „Soarele gol", urmatoarea carte din „Colectia Cotidianul", este al doilea roman din seria robotilor. Cartea pune fata in fata doua planete aflate pe picior de razboi: Pamintul, transformat intr-o retea de orase subterane in care oamenii se ascund de lumina zilei, si Solaria, o planeta cu 10.000 de locuitori serviti de doua sute de milioane de roboti. Pe aceasta planeta a viitorului indepartat e instaurat un regim straniu pentru paminteni: toate sarcinile sint indeplinite de roboti, oamenii sint complet izolati unii de altii si comunica exclusiv prin proiectii holografice. Echilibrul e distrus de o crima care logic pare imposibila, din moment ce robotii nu pot face rau oamenilor, potrivit celor trei legi ale roboticii, iar oamenii nu se pot apropia unul de celalalt. Crima va fi investigata de paminteanul Elijah Baley si de partenerul lui, robotul umanizat R. Daneel Olivaw, iar observatiile culese de pe Solaria ii vor face pe locuitorii subteranelor de pe Terra sa-si puna citeva intrebari esentiale.