Procurorii clujeni au finalizat cercetarile in cazul cererii de revizuire a hotararii Tribunalului Poporului din Cluj, din martie 1946, prin care Wass Albert a fost condamnat la moarte pentru crime impotriva umanitatii, fiind declarat criminal de razboi, informeaza cotidianul "Adevarul de Cluj".
Parchetul de la Cluj a ajuns la concluzia ca solicitarea de declansare a procedurii de revizuire a dosarului depusa de Andreas Wass, unul dintre cei cinci copii ai lui Wass Albert, nu se justifica si a propus respingerea revizuirii. Purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj, procurorul Violeta Trestaru a declarat ca in urma solicitarii de redeschidere a dosarului Wass au fost analizate cele 20 de volume ale dosarului de fond, pastrate in arhiva militara de la Pitesti. "Procurorul a verificat motivele de revizuire si a ajuns la concluzia ca cererea de revizuire este netemeinica deoarece sentinta a fost legala si s-a bazat pe probe serioase. Sunt multe probe cu multi martori oculari", a precizat Trestaru, informeaza "Adevarul de Cluj".
Crimele lui Wass Albert
Tribunalul din Cluj l-a condamnat la moarte in lipsa pe Wass Albert deoarece acesta a instigat la uciderea mai multor romani si evrei la data de 23 septembrie 1940. Actele pastrate la Cluj dovedesc ca Wass Albert a avut mai multe procese cu taranii romani din zona fiind acuzat in repetate randuri de molestare. Relatiile tensionate dintre Wass Albert si tarani si-au gasit rezolvarea dupa Diktatul de la Viena, contele incitand noile autoritati sa-i ucida pe cei care i s-au opus in trecut.
De altfel, intr-un raport al Jandarmeriei maghiare se arata ca dusmania dintre Wass Albert si cele doua evreice care au fost asasinate in 1940 provine din faptul ca acestea l-au denuntat pe conte ca gazduia intalniri secrete ale iredentistilor maghiari. Mihaly Rozalia a fost impuscata pe 23 septembrie 1940 sub pretextul "fuga de sub escorta", mai consemneaza Jandarmeria maghiara. Wass Albert a emigrat in Statele Unite, unde s-a sinucis in 1998, la varsta de 90 de ani, dupa ce in 1996 Budapesta i-a refuzat acordarea cetateniei ungare.
Cultul unui criminal de razboi
In ciuda faptului ca este interzis in Romania cultul criminalilor de razboi, lui Wass Albert ii sunt inchinate periodic manifestari in care se citesc pasaje din scrierile sale. La Odorheiul Secuiesc exista chiar si o statuie intr-un parc public, care desi poarta inscriptia "Secuiul ratacitor" seamana izbitor cu portretul lui Wass Albert (foto). In plus presa de limba maghiara a desemnat de mai multe ori aceasta statuie ca reprezentandu-l pe acest criminal de razboi (Kozeleti Napilap din 29 noiembrie 2005). Alte doua busturi ale lui Wass Albert se gasesc in biserica romano-catolica din Reghin si in biserica reformata din Lunca Muresului.
Pe 10 ianuarie 2007 a avut loc la Palatul Culturii din Targu Mures un spectacol de teatru realizat dupa lucrari ale sacriitorului Wass Albert. In ciuda protestelor societatii civile din Targu Mures si a sesizarilor prefectului catre Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Culturii, piesa a fost jucata, incalcand Ordonanta 31/2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii.