Ca-i vorba de Paste, Easter sau Paques, crestinii din Europa celebreaza cea mai mare sarbatoare a lor dupa principiul cite bordeie, atitea obiceiuri.

Al nostru Paste deriva, spun cercetatorii de la Vatican, din ebraicul „pesah". Germanii si englezii ii spun „Ostern" sau „Easter" dupa Eostre, zeita mama a fertilitatii. Si ouale, iepurasii sau stropitul sufera „declinari" diferite pe masura ce se trece dintr-o tara crestina in alta.

Oua si iepuri dupa norme europene

In Europa Occidentala exista jocuri pentru copii, legate de ouale incondeiate, care sint diferite de cele din estul continentului, observa Antoaneta Olteanu, antropolog. „Acestia se intrec sa le primeasca, le cauta prin iarba sau pe unde mai sint ascunse de catre iepuras. E un pretext pentru copii de a cistiga ceva. Acest lucru nu exista in spatiul ortodox, fiind insa inlocuit cu ciocnitul lor. Prezenta iepurasului este preluata, de asemenea, de la catolici, in secolul 20; la inceput in Transilvania si abia apoi in toata tara." Asocierea iepurelui cu simbolistica lunara a renasterii explica prezenta lui in context pascal, certifica si Serban Anghelescu, seful Sectiei de cercetare a Muzeului Taranului Roman: „Fecunditatea extraordinara a jucat si ea un rol in alegerea lui ca emblema a sarbatorii".

Oul, la rindul sau, are semnificatii cosmogonice si asta-l face nelipsit de pe masa crestinilor de pretutindeni, incearca sa-l legitimeze Anghelescu. „In Romania, aparitia oului rosu in jurul sarbatorii este explicata si o data cu legenda invierii miraculoase a unui cocos fiert si-a unui peste din bors, chiar in preajma rastignirii lui Iisus. Evreii necredinciosi ar fi spus la acea vreme ca Mintuitorul va invia cind cele doua animale vor cotcodaci sau vor inota din nou. De indata ce si-au exprimat aceasta convingere, cocosul si pestele s-au trezit la viata, iar copiii s-au trezit, la rindul lor, cu un ou rosu in mina."

Detectivi si vrajitoare scandinave

Tot pe la vecinii vest-europeni, in cazul germanilor de aceasta data, la mare cautare sint decoratiunile de ciocolata care impinzesc magazinele si apartamentele. Ouale si iepurii multicolori atirna, la rindul lor, prin toti copacii nemtilor. In Belgia si Franta, in schimb, ouale sint aduse de Clopotele de Paste. Din Joia Mare acestea „tac", traditia spunind ca au plecat la Roma, de unde revin in ziua de Paste incarcate cu oua. Numele „Pascal", intilnit in spatiul francofon, isi gaseste si el originea in cea mai mare sarbatoare a crestinatatii.

In Statele Unite, celebrul „Easter Bunny" isi face datoria an de an, impartind cosulete cu iepuri de ciocolata si alte dulciuri. In Norvegia, pe linga schiat, la mare traditie este rezolvatul de crime in zilele de Paste. Toate posturile tv transmit filme cu detectivi si criminali, revistele publica seriale, invitind cititorii sa rezolve mistere. Pina si pe cutiile cartonate de lapte se tiparesc povesti cu iz investigativ. In Finlanda si in Suedia, in schimb, copiii se imbraca in vrajitoare si cer bomboane din usa in usa, oferind la schimb ramuri de salcie decorate. Estul Olandei este la fel de inventiv, iar locuitorii din Twente aprind focuri in prima zi de Paste, la lasatul serii.

Iisus, luat la rost in Banat

Serban Anghelescu noteaza diferente mai la indemina, regasite chiar in interiorul spatiului romanesc. In zona Banatului exista o legenda a Maicii Domnului, care il cauta pe Iisus inainte de a-l gasi rastignit in curtea lui Pilat. In momentul intilnirii, il intreaba cum s-a putut lasa crucificat, arata Anghelescu.

„E o intrebare grava, ce macina primii crestini inca din perioada medievala, mai ales pe cei mai razboinici. Acestia se mirau ca exista un Dumnezeu atit de slab incit se lasa infrint de adversari. Lucrul e atestat inclusiv in Scandinavia, unde viitorii crestini se mirau de aceasta neputinta. Au fost in cele din urma convinsi sa se crestineze dupa ce un preot l-a lovit cu o cruce, in timpul unui duel, pe un razboinic scandinav", mai spune oficialul MTR, care adauga ca cel care relata aceasta legenda urma sa fie salvat pe lumea cealalta.

Ungurii ne-au invatat sa stropim Desi strict limitata la zona catolica, traditia udatului de Paste a trecut din zona Transilvaniei si in restul regiunilor tarii. „Am intilnit prin Bucuresti un tinar in zilele de Pasti care mergea la stropit cu troleul. Respecta traditia ca si cum ar fi fost intr-un sat greco-catolic din Ardeal", exemplifica Serban Anghelescu. Stropitul de primavara este prezent la toate populatiile din Europa Centrala, completeaza Ion Cuceu, directorul Arhivei de Folclor din Cluj. In majoritatea zonelor etno-folclorice romanesti exista ritualul udarii fetelor de Singiorz. Dupa 1924, o data cu schimbarea calendarului si mutarea cu 13 zile mai spre iarna a acestor sarbatori, obiceiul de primavara al stropirii fetelor s-a contopit cu stropitul ritual de Paste al catolicilor maghiari si germani, spune clujeanul: „In satele maghiare, trecerea de la stropirea cu apa la cea cu parfum a avut loc sub influenta urbana in primul deceniu al secolului 20. In satele maghiare este un ritual atit de infipt in traditie, incit atit copiii, cit si cei in virsta umbla cu sticlutele de parfum in buzunar si rostesc niste formule rituale semiculte". Chiar si in anii cei mai expusi ideologizarii din perioada comunista, practica n-a putut fi oprita, rememoreaza Cuceu, care spune ca mai ales maghiarii si germanii si tot mai mult romanii din zonele urbane au continuat sa practice obiceiul. Azi, udatul ramine un prilej de socializare si de consolidare a bunei vecinatati. „Romanii au preluat formula maghiara «Eu sint micul gradinar/ In gradina aveti o floare/ Si am venit s-o ud/ Sa nu se vestejeasca»", incheie Cuceu. In Cehia si Slovacia, udatul este adesea insotit si de nuieluse cu care barbatii atentioneaza femeile. (Victor Borza)

O simpla zi din calendar Ateii sau liber-cugetatorii din Romania nu celebreaza Pastele din punct de vedere religios. In schimb, ei vad in aceasta sarbatoare un prilej de reuniune a rudelor. „Eu, de exemplu, ma voi duce cu familia la bunica mea, sa sarbatorim Pastele", spune liber-cugetatorul Remus Cernea, din partea organizatiei Solidaritatea pentru libertatea de constiinta. In rest, nu se pregateste nimic special. „Pentru mine, este o zi ca oricare alta. Pastele si Craciunul sint niste sarbatori conventionale venite de dinainte de crestinism, peste care s-au suprapus temele crestinismului, folosind aceleasi date, deoarece intrasera in comportamentul obisnuit al oamenilor", explica Cernea. Daca in alte colturi ale lumii liber-cugetatorii au comunitati inchegate, cu ritualuri specifice, in Romania nu exista asa ceva. Nici numarul lor nu este cert, un recensamint din 2002 cifrindu-i in jurul a 20.000, in conditiile in care tot cam atiti au refuzat sa raspunda. „Eu nu cred prea mult in acel recensamint. Daca in 1989 aveam aproape patru milioane de membri ai PC, care teoretic ar fi trebuit sa fie atei, nu se poate ca in citiva ani sa ramina doar 20.000", mai spune liber-cugetatorul, care estimeaza un numar de cel putin 200.000 de persoane.