Praful Parchetului pe mortii Revolutiei

Revolutia din decembrie1989. Mineriada din iunie 1990. Doua dintre dosarele care zac de ani buni la Parchet. Si pe care s-a asternut praful, desi la nivel declarativ exista o mobilizare exemplara pentru finalizarea acestora. Decembrie 1989.
Peste 1000 de morti in timpul Revolutiei, pentru ca au iesit in strada sa protesteze impotriva lui Ceausescu. Mii de raniti. Libertatea a fost cumparata in 1989 cu sangele mortilor la Revolutie, iar familiile lor platesc si acum dobanda. Iunie 1990. Oameni rupti in bataie, studenti loviti cu bestialitate pe motiv ca aveau parul lung si barba, sute de vieti nenorocite doar pentru ca manifestantii din Piata Universitatii, golani, cum i-a numit Ion Iliescu, au indraznit sa protesteze fata de regimul de la acea vreme. Istoria nu mai poate fi schimbata, insa victimele Revolutiei si ai Mineriadei cer sa li se faca dreptate. Cer pedepsirea vinovatilor. O cer de 16 ani. Rabdarea celor batuti in Piata Universitatii, a celor impuscati la Revolutie, a rudelor celor decedati in Decembrie ' 89 tinde sa se termine. Vor ca cele doua dosare sa ajunga in instanta. Sa se dea un verdict.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat marti seara sentinta in dosarul Revolutiei de la Timisoara. Generalii in rezerva Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac au primit cate 15 ani de inchisoare, pentru infractiunile de omor deosebit de grav, comise in timpul evenimentelor din decembrie 1989 de la Timisoara. Sentinta nu este insa definitiva, putand fi atacata cu recurs. Acest dosar este insa o bucatica a Revolutiei. Raman mortii de la Bucuresti.
Iliescu cercetat in ambele dosare
Peste 200 de persoane si organizatii au semnat o scrisoare initiata de Sorin Iliesiu, prin care se solicita finalizarea cercetarilor in dosarele represiunii Revolutiei din 1989 si a evenimentelor din iunie1990. "Tergiversarea finalizarii acestor cercetari a reprezentat o sfidare fata de societatea romaneasca, fata de memoria victimelor", se arata in scrisoare. La scurt timp, procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a solicitat solutionarea cu rapiditate a dosarelor privind Revolutia din 1989 si a Mineriadei din iunie 1990. Cele doua dosare au un numitor comun: Ion Iliescu. Fostul sef al statului este cercetat in ambele cazuri. In dosarul Mineriadei are calitate de invinuit. Ambele dosare sunt coordonate de generalul Dan Voinea. Care declara in urma cu o luna ca cercetarile in cazul Mineriadei din iunie '90 sunt aproape de finalizare, dosarul urmand a ajunge in scurt la instanta pentru a se incepe judecata. "Nimeni nu i-a tras la raspundere pe cei care s-au aflat in spatele <<executantilor>> asa-zisei revolutii din decembrie. Si in cazul mineriadelor, nu trebuie <<defilat cu Cozma de la un dosar la altul>>, in timp ce <<ceilalti stau linistiti, stiti dumneavoastra la cine ma refer>>, declara Dan Voinea in cadrul unei conferinte cu tema <<Victimologia si terorismul de stat>>. Dan Voinea spunea ca "referitor la decembrie ' 89, trebuie sa ne gandim nu numai la executanti, ci la cei care i-au instigat, pentru ca toate formele de terorism se fac prin executanti. Instigatorii niciodata nu trag sau isi leaga bombe de brau>>".
Stanculescu si Chitac, 15 ani de inchisoare
Curtea Suprema de Justitie l-a condamnat pe generalul in rezerva Victor Athanasie Stanculescu la 15 ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav si la cinci ani interzicerea unor drepturi, in dosarul Revolutiei de la Timisoara.
Totodata, el a mai primit sapte ani si sase luni de detentie pentru tentativa la omor deosebit de grav si patru ani de interzicere a unor drepturi. Prin contopire, Stanculescu va executa pedeapsa cea mai grea, de 15 ani, la care se va adauga si pedeapsa degradarii militare. Tot la 15 ani de detentie si cinci ani de interzicere a unor drepturi a fost condamnat si generalul Mihai Chitac, pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav. Pe latura civila, instanta a admis in parte plata de catre cei doi, in solidaritate cu Ministerul Apararii Nationale, de despagubiri cerute de partile civile din proces.
Aparatorul a aproximativ 60 de revolutionari constituiti in parti civile a cerut instantei schimbarea incadrarii juridice pentru cei doi fosti generali, aratand ca "fapte precum arestarea abuziva a peste 830 de persoane, impuscarea a 160 de persoane, incinerarea cu acid a 110 morti neidentificati, aruncarea mortilor la groapa comuna si altele sunt fapte de genocid, nu de omor deosebit de grav". La randul sau, reprezentantul Ministerului Apararii a cerut achitarea celor doi generali si respingerea actiunilor civile. De asemenea, avocatul lui Victor Atanasie Stanculescu a solicitat achitarea clientului sau pe motiv ca fapta nu exista. In opinia acestuia, la Timisoara au fost tulburari si tensiuni interne provocate de "interventia straina". Totodata, aparatorul a adaugat ca nimeni nu a tinut cont de "contributia generalului Stanculescu la victoria revolutiei". In timpul rejudecarii procesului, instanta a vizionat un CD cu imagini filmate in timpul evenimentelor din decembrie 1989, depus ca proba in dosar. CD-ul continea declaratia fostului prim-secretar judetean al PCR, Radu Balan, decedat intre timp, care recunoaste ca s-a tras in demonstranti din ordinul generalului Stanculescu.
Rejudecarea
In 22 martie 2004, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis, la 14 ani de la revolutie, rejudecarea generalilor Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac, acuzati de reprimarea timisorenilor. Interesant este ca sentinta pronuntata in iulie 1999, de condamnare a celor doi la pedeapsa cu inchisoarea, nu a fost executata timp de cinci ani, desi ea era irevocabila. In 2004, noul procuror general Joita Tanase s-a grabit inca a doua zi dupa ce si-a preluat functia sa introduca un recurs in anulare la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Fostul sef al Parchetelor din Romania a solicitat rejudecarea dosarului "Revolutiei", invocand incalcarea de catre instante a unor dispozitii elementare de procedura penala.
Mortii Timisoarei
In 16 decembrie 1989, profitand de protestul unor enoriasi reformati impotriva evacuarii pastorului lor, sute de timisoreni s-au reunit in Piata Maria din Timisoara si au inceput sa scandeze lozinci impotriva regimului dictatorial. S-au format coloane de demonstranti, care au manifestat in zona centrala a orasului si in complexul studentesc, in noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989. In urma interventiei brutale a fortelor de ordine, s-au inregistrat primele victime si au fost retinute de militie zeci de persoane. In 17 decembie 1989, Victor Athanasie Stanculescu, prim-adjunct al ministrului Apararii si Mihai Chitac, comandantul trupelor chimice si al Garnizoanei Bucuresti, din ordinul ministrului Vasile Milea, au organizat o defilare a trupelor militare pe strazile Timisoarei, in scopul de a intimida manifestantii. Stanculescu si Chitac au instiintat ofiterii, in subordinea carora au actionat fortele de represiune, ca li s-a transmis de la "centru" ca "demonstrantii sa fie serios avertizati si, apoi, sa se traga la picioare", ceea ce s-a soldat cu decesul a zeci de manifestanti si vatamarea altor cateva sute. In perioada 17-20 decembrie 1989, la Timisoara s-au inregistrat 72 de morti si 253 de raniti. Pentru a ascunde urmarile macelului, Elena Ceausescu a dat ordin ca trupurile celor ucisi si neidentificati sa fie incinerate, ordonand sa se lanseze zvonul conform caruia acestia ar fi trecut fraudulos frontiera. Au fost trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunilor de omor deosebit de grav si tentativa la omor deosebit de grav generalii Stanculescu si Chitac.
Crime contra umanitatii
In dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 sunt cercetate aproximativ 20 de persoane, printre care si fostul sef al statului Ion Iliescu, acesta avand calitatea de invinuit. Acuzatiile din dosar sunt extrem de grave, incluzand subminarea puterii de stat si a economiei nationale, lipsire de libertate in mod ilegal si crime contra umanitatii. Unul dintre cei care-l acuza pe Iliescu in acest dosar este Miron Cozma. Acesta a declarat ca Iliescu este principalul vinovat pentru ce s-a intamplat atunci. Fostul lider al minerilor a spus ca a dat in fata anchetatorilor declaratii "inclusiv impotriva lui Ion Iliescu". Intrebat daca il considera vinovat pe acesta, Miron Cozma a raspuns: "Cu siguranta". Cozma a prezentat o serie de elemente concrete anchetatorilor care il incrimineaza pe Ion Iliescu. Fostul lider al minerilor a mai spus ca dupa mineriada din iunie 1990 i-au fost oferite functii importante in stat, precum cea de ministru de Interne, pe care le-a refuzat, intrucat veneau din partea unei guvernari conduse de un "fost nomenclaturist". Ion Iliescu declara la una din audierile de la Parchet ca ar fi o mare aberatie sa fie trimis in judecata. "Cum poti sa acuzi seful statului pentru atac la adresa institutiilor? Lucrurile se vor lamuri pe fond ulterior", spunea Iliescu, care considera ca o eventuala trimitere a sa in judecata ar fi "o mare aberatie si e inadmisibil".
Asociatia "21 Decembrie" saluta sentinta
Sentinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie in dosarul Revolutiei de la Timisoara este corecta, a comentat presedintele Asociatiei "21 Decembrie", Teodor Maries. El s-a aflat in sala de judecata si a aplaudat in momentul pronuntarii sentintei. "Prin aceasta sentinta s-a facut dreptate celor care au fost adusi de la Timisoara si arsi la Crematoriul <<Cenusa>> din Bucuresti. Cei doi generali condamnati sunt niste criminali care au fost lasati in libertate de Ion Iliescu, al caror slugi fidele i-au fost dupa 22 decembrie 1989", a afirmat Maries. In opinia sa, despagubirile materiale sunt extrem de mici pentru o tara membra a Uniunii Europene. In ceea ce priveste daunele morale, Teodor Maries a aratat ca nimic nu va mai putea consola acele familii care i-au pierdut pentru totdeauna pe cei dragi in conditii extrem de dramatice.

---

Despre autor: