Debarcarea ministrului Justitiei, Monica Macovei, este deplansa de catre presa straina, care o considera o persoana care a avut o contributie majora la aderarea Romaniei la UE. Si comisarul european Franco Frattini (unul din sustinatorii constanti ai lui Macovei) a avut o reactie similara, avertizand ca daca reformele in Justitie nu vor continua, UE ar putea activa clauza de salvgardare pentru Romania, cu consecinte asupra accesarii fondurilor europene de catre tara noastra. Din nefericire insa, imaginea pozitiva de care se bucura Macovei in exterior, contrasteaza cu realitatea din Justitia romana, care merge din rau in mai rau, increderea publica in sistemul judecatoresc fiind tot mai redusa.
Nemultumirile s-au acutizat chiar si in interiorul sistemului judecatoresc, in pofida faptului ca azi magistratii au cele mai mari salarii, comparativ cu celelalte puteri ale statului. Magistratii acuza legislatia care se modifica perpetuu, lipsa de personal, de dotare, dar si intimidarile la care au fost supusi prin anumite declaratii publice. Lupta contra coruptiei si criminalitatii organizate scartaie, cu toate ca Macovei si-a dat ca ministru puteri discretionare in numirea si revocarea sefilor marilor parchete. Ce au castigat cetatenii de la serviciul public numit Justitie, sub ministeriatul Macovei, in comparatie cu situatia din timpul ministeriatele anterioare? Nu mare lucru. In schimb putem enumera in continuare o serie de esecuri ale reformelor lui Macovei, care au facut ca deficientele sa se perpetueze.
Sefa procurorilor
Neangajata politic si provenita din randul societatii civile (cu toate ca o mare parte a vietii sale a fost procuror), Monica Macovei a fost deosebit de activa in a lansa mesaje cu priza la public. Asa se explica popularitatea de care s-a bucurat o buna perioada dupa preluarea mandatului de ministru la 29 decembrie 2004. Macovei a infierat public nereusitele predecesoarei sale Rodica Stanoiu. Apoi a modificat legea si a trecut atributiile in revocarea si numirea procurorilor sefi, din ograda Consiliului Superior al Magistraturii (unde le pusese Stanoiu), in mana sa personala. Sub pretextul luptei anticoruptie, si cu argumentul ca cine are raspunderea acestei lupte, trebuie sa aiba si instrumentele de control necesare, Macovei a modificat legea pentru a putea oricand sa-i revoce din functii sau numi pe sefii Parchetului Inaltei Curti si a principalelor directii din subordinea acestuia: DIICOT, DNA si altele. A destituit tot ce era pe functii pana la venirea sa si si-a numit favoritii in fruntea marilor parchete. A umplut apoi Ministerul Justitiei cu persoane din organizatiile non-guvernamentale cu care a cochetat. Dar marile parchete nu au inceput sa functioneze mai bine. Dovada stau si ultimile directive ale UE din decembrie 2006, care semnaleaza ca lupta anticoruptie este in continuare deficitara. Macovei nu si-a folosit prerogativele in a destitui vreodata vreun procuror sef pus de ea, declarandu-se satisfacuta de activitatea lor.
Procurorii sefi sunt decorativi
O alta modificare legislativa facuta de Macovei, cu efecte dezastruoase, a fost aceea de a lua procurorilor sefi puterile de control asupra subalternilor. Pe motiv ca sa nu se mai poata interveni in munca procurorilor de caz. Rezultatul: sefii parchetelor din toata tara au devenit decorativi, procurorii fac ce vor in dosare, pot sa se prefaca ca lucreaza, pot sa le musamalizeze, pot sa nu se sesizeze la infractiuni, fara ca cineva sa-i poata lua la intrebari. Oricate reclamatii ar exista impotriva unui procuror, acesta face ce vrea, nimeni nu are voie sa-i ia dosarul. Toate acestea in conditiile in care procurorul roman nu este considerat de CEDO magistrat independent, ci agent guvernamental. Aberatia este evidenta. Procurorii sefi nu au nici un drept asupra subalternilor, insa Macovei si-a dat atributii asupra sefilor si subalternilor acestora, intrucat, conform legii, parchetele functioneaza sub autoritatea ministrului Justitiei. In planul justitiabilililor, efectul acestor modificari legislative se regasesc intr-o lipsa de reactie a procurorilor fata de fenomenul infractional (presa a ajuns sa-i traga de mana pe procurori sa se miste in anumite cazurui), dar mai ales prin nelucrarea plangerilor, care zac cu anii prin fisetele procurorilor, fara ca cineva sa le dea curs. In aceste conditii, parchetele sunt percepute ca scapate de sub control. Mai cu seama ca tot datorita unor modificari legislative ale lui Macovei, solutiile de NUP si SUP devin definitive daca nu sunt atacate la instanta in termen de 20 de zile, eventualii infractori beneficiind de o reala pavaza in fata legii. Iar cazurile nu mai pot fi redeschise decat daca apar alte probe in afara celor musamalizate.
Corijenta ANI
Tergiversarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI) este o alta problema imputata Romaniei de catre Comisia Europeana. Desi a preluat mandatul de ministru la finele lui 2004, Macovei a iesit in public cu proiectul ANI abia la inceputul anului 2006. Un proiect prost, anti-constitutional, care incalca flagrant Drepturile Omului, prin faptul ca abilita inspectorii ANI sa faca perchezitii in casele oamenilor, fara mandat judecatoresc, cu drept de a ridica orice inscris si obiect doresc. ZIUA a semnalat pericolul "Securistul fiscal", si toata societatea civila i-a sarit in cap lui Macovei. Proiectul a fost retras, reprelucrat si abia in 21 iulie 2006 a fost trimis la Parlament, loc unde Macovei, a gasit de cuviinta sa intoarca spatele parlamentarilor nemultumiti de anumite articole ale proiectului si sa paraseasca sala, la momentul cand dezbaterile nu i-au convenit. Proiectul a trecut de Camera si se afla in prezent la Senat.
n
Tara codurilor
O alta restanta in fata UE o constituie codurile penale si civile si cele de procedura aferente.
Noul Cod penal (cunoscut sub numele "Codul Stanoiu") votat de Parlament in 2004, trebuia sa intre in vigoare in septembrie 2005. Intr-o prima faza, sub motivatia ca este prost conceput, Macovei a amanat intrarea in vigoare a "Codului Stanoiu", din 2005, pana in septembrie 2006, printr-o ordonanta de urgenta. In 2006 l-a amanat din nou pana in 2008, printr-o alta ordonanta, motivand ca actualul Cod de procedura penala nu e adaptat "Codului Stanoiu", si anuntand ca va elabora un alt proiect de cod penal. In fapt, din 2004 Macovei a stat cu mainile in san peste un an si jumatate, nu a elaborat nici un alt Cod penal si nici nu a modificat Codul de procedura penala pentru a fi compatibil Codul penal elaborat sub mandatul Rodicai Stanoiu (foto), fapt care constituia o obligatie a sa fata de legea votata de Parlament. Abia in urma cu o luna a supus dezbaterii publice proiectul sau de cod penal. Daca Romania nu are azi un nou Cod penal si unul de procedura adaptat acestuia, se datoreaza exclusiv lui Macovei. Pe de alta parte, aceasta a modificat de patru ori Codul de procedura penala din 2004 si pana in 2007, vreme in care putea sa-l adapteze "Codului Stanoiu", dar n-a facut-o. Asociatiile de magistrati au reprosat in nenumarate randuri atat modificarile legislative mult prea dese operate de Macovei, dar si "corijentele" la coduri.
Farsa cu arhiva SIPA
Macovei si-a inceput mandatul cu o mare minciuna.
Aceea ca va face un control in arhivele serviciului secret al Ministerului Justitiei - SIPA (pe care l-a desfiintat) si va da publicitatii concluziile acestui control. Nici pana la finalul mandatului sau de ministru nu a facut acest lucru, desi la SIPA s-au facut ascultari si filaje cu magistrati corupti sau imorali, care ulterior au fost supusi unor santaje pentru a da anumite solutii.
Chiar si jurnalistii de pe Justitie au fost urmariti de agentii SIPA (care la un moment dat intreceau ca numar personalul Ministerului Justitiei).
Protectie pentru magistrati
Desi a declarat in mai multe randuri ca n-are incredere in hotararile judecatoresti, Macovei nu a facut nimic pentru instituirea unui cadru legislativ pentru ca magistratii sa fie trasi la raspundere in mod real pentru erorile sau inscenarile judiciare.
Din contra, a scos din legea privind statutul magistratilor conditia de buna reputatie, precum si abaterea disciplinara in cazul incalcarii codului deontologic al judecatorilor si procurorilor. Rezultatul: CSM a fost obligat sa claseze peste 100 de cazuri disciplinare de incalcare a deontologiei profesionale. Tot Macovei s-a opus anul trecut, cand Parlamentul a introdus in statutul magistratilor o noua abatere disciplinara - "incalcarea normelor de procedura", precum si actiunea obligatorie in regres a Statului roman, in cazul in care magistratii cauzeaza daune constatate la CEDO de la Strasbourg. In mandatul lui Macovei, desi s-a atins recordul in condamnari ale Romaniei de catre Curtea de la Strasbourg, nu s-a pornit nici o actiune in regres contra magistratilor care au gresit. Poate si datorita faptului ca Macovei, inainte de a fi fost ministru si aparatoare a Drepturilor Omului, a fost mai intai de toate procuror.
Pleaca fara regrete
Monica Macovei a declarat, ieri, ca paraseste functia de ministru al Justitiei "fara a avea nimic sa-si reproseze in relatia cu Parlamentul si Guvernul". Eliminarea steguletelor rosii privind coruptia in justitie, finalizarea si lansarea in dezbatere publica a Codului Penal, alocarea de fonduri pentru renovarea instantelor din Romania, finalizarea informatizarii instantelor, cresterea salariilor magistratilor (care, la ora actuala, sunt cei mai bine platiti bugetari), au fost enumerate de Monica Macovei ca realizari infaptuite in timpul mandatului sau. "Las in urma un sistem judiciar complet independent fata de ministrul Justitiei, las un DNA total independent si impartial, care pana acum a facut anchete nepolitice, care a cercetat politicieni si inca mai cerceteaza, indiferent din ce partid politic provin acestia", a spus Macovei. Cu privire la politicienii cercetati , Monica Macovei a spus ca "toti au reactii identice pentru ca acuza un dosar politic, dar nici unul nu e dosar politic, dar asta e atitudinea oamenilor politici care prefera sa se apere la televizor insa procurorii nu fac dosare in functie de agenda politica".
Sfaturi pentru Chiuariu
Monica Macovei s-a declarat sceptica privind "consensul pentru reforma Justitiei si reforma clasei politice" pentru ca "o parte a magistratilor si a politicienilor nu doresc reforma pentru ca le-ar afecta interesele". "Se mentin in liniste practici netransparente si conflicte de interese", a spus Macovei. "Eu am lucrat cu usa cabinetului deschisa", a mai declarat aceasta, aratand ca il sfatuieste pe noul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu sa "nu se solidarizeze cu decizii ilegale luate de Guvern si sa nu participe la legi cu destinatie, sa fie, astfel, atent la legile in domeniul achizitiilor publice si privatizarilor, pentru ca aici exista riscul unor legi cu destinatie". "Cred ca nu mai sunt in Guvern tocmai pentru ca am refuzat sa avizez legi cu destinatie si am insistat cam mult pe legi anticoruptie, pe proiectul Agentiei Nationale de Integritate". Monica Macovei a mai spus ca nu se poate pronunta cu privire la activitatea viitorului ministru al Justitiei, aratand doar ca a colaborat cu acesta in 2005, in cadrul unui grup de experti externi cu privire la lupta anticoruptie. "Nu cred ca voi ocupa o functie publica in perioada urmatoare", a declarat la final Monica Macovei. Intrebata daca se asteapta ca seful DNA, Daniel Morar si procurorul general, Laura Codruta Kovesi, sa fie schimbati din functii, ea a raspuns sec: "Sper sa nu".