Grabiti-va, pescari, nu mai este mult si nu va mai ramine nici un petic liber de iarba. Neajlovul este o destinatie preferata pentru miile de grataragii care vin sa-si imbaieze puradeii nadusiti la sfirsit de saptamina in girla, cam tot acolo unde isi spala si masina.

Revenindu-si de pe urma poluarii cu petrol de la o sonda ratacita pe malurile sale, acest riu pare a avea totusi astazi o problema: fulgi albi, de gaina abuzata in avicola, curg frecvent la vale. Nu este greu sa faci legatura cu mirosul vag de canalizare pe care Neajlovul il emana pe alocuri, zemurile de la aceasta avicola incriminata aducind probabil riului mai multa substanta organica decit poate duce. Partea frumoasa este ca nu se stie prin ce miracol in zona Iepurestiului mai exista un fragment din padurea care odinioara imbraca ambele maluri ale Neajlovului. Ajungeti aici iesind din Bucuresti pe Soseaua Alexandriei, via Bragadiru si Mihailesti. Drumul este relativ bun pina la Iepuresti, unde puteti lasa masina, pentru a va continua drumul cu lanseta in mina prin padure, tinind malul inalt. Este o haiducie frumoasa, relaxanta, caci boierii hapsini au fost rezolvati inca de pe vremea colectivizarii.

Prima senzatie pe care am avut-o pescuind aici a fost ca m-am intors in timp. Este greu sa crezi, in acest desert agricol intravilan care inconjoara Bucurestiul, ca mai exista asa ceva. Padure de ses, riu cu meandre, cleni. Accesul la apa este destul de dificil si va trebui sa va solicitati imaginatia pentru a putea lansa voblerele. Veti gasi citeva locuri pe unde sa coboriti aproape de apa pentru a face acest lucru si pentru a putea scoate la liman clenii. In apa sint craci, arbori doboriti de furtuna si multe alte capcane pe care nalucile trebuie sa le ocoleasca, lucru ce nu se intimpla totdeauna chiar cum v-ati dori. Iata un motiv serios pentru care este bine sa va luati in trusa voblere de rezerva. Dupa ce veti scoate insa primul clean din apa Neajlovului veti recunoaste ca merita sa sacrificati citeva naluci pe altarul pescuitului, atit pentru marimea capturii, cit si pentru peisaj. Nu multe riuri din sudul Bucurestiului mai curg prin padure si eu zic ca putem face abstractie de PET-urile care pe alocuri sufoca albia Neajlovului, semn ca la buticurile si la barurile din comuna se consuma salbatic.