TGV-ul francez a stabilit ieri un nou record pe calea ferata: 574,8 km/h. Cu peste 60 km/h mai mult decit precedenta performanta, veche de 17 ani.

Bolidul francezilor este depasit doar de omologul japonezMaglev (581 km/h), dar acesta din urma ruleaza pe magneti. Viteza reprezinta nici mai mult nici mai putin decit cea a unui glont sau a unui avion cu elice pentru cursele regionale. Vinerea trecuta, in timpul testelor, garnitura construita de Alstom si botezata V150, pentru cei 150 m/secunda sau 540 km/h, atinsese deja 549 km/h.

Preamarire franceza

Garnitura special conceputa a fost survolata in aceasta incercare de un avion special dotat cu camere video. Minima vizata era de 540 km/h, dar ambitia nedeclarata a fabricantilor era de a atinge viteza de 600 km/h, lucru nerealizat insa. V150 a fost dotata cu roti speciale, supradimensionate, numar suplimentar de motoare si de doua ori mai multi cai-putere decit un TGV obisnuit, care numara 25.000 CP.

Cu ochii pe niponi

Desi echivalentul japonez de mare viteza, Maglev, are trecuti in cont 581 km/h, stabiliti in 2003, recordmenii francezi nu si-au dorit sa intre in mod oficial in concurenta directa cu asiaticii, deoarece garnitura acestora se deplaseaza pe suport magnetic. Grupul Alstom si-a ascuns ambitiile de egalare, insa cotidianul „Le Figaro" crede ca mai-marii constructorului si-ar fi dorit cu ardoare sa fie campioni la toate categoriile posibile.

Ambitie de 30 de milioane de euro

Recordul a fost inregistrat pe linia de mare viteza est-europeana, pe sensul Strasbourg - Paris. Potrivit organizatorilor, trenul a atins viteza maxima la punctul kilometric 191, la 220 de kilometri de Paris. Linia va intra in functiune la 10 iunie, pe distanta Paris-Luxemburg, cu ramificatii spre Germania si Elvetia. Costul operatiei, ridicat la 30 de milioane de euro, a fost impartit de SNCF, societatea de cale ferata franceza, si RFF, reteaua ferata din Hexagon.

„Nu a fost doar o simpla actiune de doborire a unui record de viteza. Ea vizeaza si colectarea de date care vor fi folosite pentru imbunatatirea securitatii si confortului calatorilor, dar si punerea la punct de noi materiale si ameliorarea infrastucturii de cale ferata", spune Alain Cuccaroni, director adjunct al Liniei de Mare Viteza TGV-Est-Europene. Ca o curiozitate, adauga Cuccaroni, suprafata de contact intre cablul de alimentare si tren e mai mica decit jumatate din biletul de metrou parizian.

Eroul din locomotiva

Vedeta zilei a fost Eric Peiczak, fericitul conductor selectat dintre 10.000 de candidati. „Copilotul" sau a fost presedintele Alstom, Philippe Mellier. Peiczak are 20 de ani de experienta la „volanul" bolizilor SNCF. La ceremonie a mai participat si Jacques Ruiz, conductorul care a inregistrat la 28 februarie 1981 recordul mondial de 380 km/h pe un TGV, pe linia Paris-Sud-Est.

Tentativa de stabilire a recordului a mobilizat, de altfel, nu mai putin de 300 de ingineri care si-au propus sa verifice infrastructura feroviara a unei linii de mare viteza, precum si un sistem de motorizare care va echipa AGV-ul, model din noua generatie din laboratoarele Alstom.

Goana dupa recorduri TGV-ul francez nu este primul tren de mare viteza intrat in circuit comercial la nivel mondial. Shinkansen, omologul nipon al garniturii din Hexagon, leaga Tokyo de Osaka inca din 1964, cu 17 ani inaintea primelor TGV-uri. Viteza lui nu era insa decit de 210 km/h, cu 10 km mai putin decit trenurile clasice care rulau la acea vreme in Franta si in Germania. In 1981, TGV-ul stabileste un prim record de viteza: 380 km/h. Evenimentul la care au participat zeci de jurnalisti nu trebuia sa atinga o cifra impresionanta, cit sa demonstreze calatorilor ca viteza de 260 km/h la care urmau sa fie transportati este una cit se poate de sigura. Dupa noi cote de viteza atinse in 1988 de concurentii de la Deutsche Bahn, care au rulat cu 406 km/h, TGV-ul a revenit in 1990 cu o noua maxima: 513 km/h, record neegalat de la acea vreme. Garnitura experimentala a fost echipata cu roti supradimensionate si o caroserie atent studiata. Prudenta romaneasca Romania inregistreaza deja viteze de pina la 160 km/h pe anumite sectiuni din tronsonul Bucuresti - Cimpina. „Se ating deja cu trenurile de calatori, mai putin in portiunile curbate. Vom avea disponibile, de asemenea, incepind cu 2009, sectiuni asemanatoare si pe distanta Bucuresti - Constanta", declara directorul de comunicare CFR Infrastructura, Oana Brinzan. Cu toate acestea, la nivel national, vitezele de peste 100 km/h pe sine ramin inca un lucru rar. Din totalul de peste

14.000 de kilometri de cale ferata, pe parcursul a peste 12.000 dintre acestia, viteza trebuie mentinuta sub 100 km/h. Restrictionarile de viteza sint, de altfel, din ce in ce mai frecvente an de an: intre 2001 si 2003, distantele feroviare pe care s-a putut rula cu peste 100 km/h s-au redus cu mai bine de 60 de kilometri.

Arnold intra pe fir Pentru constructor evenimentul este o vitrina cit se poate de buna a tehnologiei feroviare franceze. O data cu acest record, Alstom spera sa-si dovedeasca suprematia pe o piata mondiala estimata la 2,4 miliarde de euro. Cel putin ochii lui Arnold Schwarzenegger (foto) i-a luat in mod sigur, actorul si senatorul american trimitindu-si reprezentantii pentru un eventual contract cu Alstom. La fel ca si alte delegatii din Brazilia si Italia, prezente la eveniment, „Terminatorul" nu si-a ascuns interesul pentru o linie de mare viteza asemanatoare pe coasta Pacificului, care ar putea lega Sacramento, San Francisco si Los Angeles. Concurenta in domeniul liniilor de mare viteza este, de altfel, feroce. Germanii de la Siemens au echipat Spania cu o linie ce leaga Madridul de Barcelona la o viteza de 340 km/h. Si in afara Europei miza este pe masura, operatiunea dorind sa seduca potentiali cumparatori din Argentina sau China.

TGV a aniversat in noiembrie 2003 primul miliard de calatori transportati de la inaugurarea serviciului in 1981, iar al doilea miliard este estimat pentru anul 2010.