N-au patimit destul?

De la 1 decembrie 1948, cand a fost interzis, de catre comunisti, cultul nostru, aceasta vatra de inchinaciune a bucurestenilor "uniti" a devenit ortodoxa, fiindu-ne retrocedata doar de curand, dupa 17 ani de procese!
Cel caruia i s-a incredintat inalta cinste de a aduce la cunostinta Adunarii de Intregirea Neamului, de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, in fata a peste o suta de mii de romani, Declaratia de Unire, a fost tanarul episcop de Gherla-Cluj, Dr. Iuliu Hossu. Printre altele, el a spus: "Daca nu era unirea religioasa din 1700, nu era nici Adunarea de la Blaj, de la 3/15 mai 1848, unde s-a strigat <<Vrem sa ne unim cu tara>>, si fara aceasta nu era nici unirea din 1918" Si s-a referit la faptul ca la acea data s-a incoronat lupta inceputa cu aproape doua veacuri inainte de catre episcopul-mucenic Ioan Inochente Micu Klein. Mai tarziu, marele istoric Nicolae Iorga, ortodox, avea sa afirme, in numeroase lucrari, ca fara SCOALA ARDELEANA, Romania n-ar fi existat! Corifeii acesteia eray Samuel Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior, urmas fiindu-le Gheorghe Lazar, coborat in Bucurestiul inceputului de secol al XIX-lea, care spunea ca ideile lor reprezinta dovada si argumentele de ordin istoric, filologic, arheologic si demografic, precum ca romanii majoritari sunt de "neam imparatesc" din ginta lui Traian, ca locuiesc din inceputuri pe acest teritoriu si s-au crestinat o data cu latinii din imperiu. Stalinismul romanesc, prin semnatura lui Petru Groza, a interzis cultul greco-catolic (culmea, la 1 decembrie 1948, dupa trei decenii de la Marea Unire!), confiscandu-i toate bunurile si trecandu-le in patrimoniul statului sau al bisericii ortodoxe. Fortele de opresiune i-au desavarsit opera. Astfel, in cateva saptamani, episcopii uniti cu Roma au fost declarati "dusmanii poporului", "spioni ai Vaticanului si "tradatori de tara"; impreuna cu ei au fost arestati 21 de prelati din clerul superior si peste 300 de preoti, ispasind pedepse de zeci de ani. De cele mai cumplite inchisori si lagare de munca au avut parte si mii de simpli credinciosi greco-catolici, nedorind sa treaca la ortodoxism. Dintre cei trecuti in vesnicie, prin inchisorile comuniste, s-au aflat episcopii-martiri Vasile Aftenie, Ioan Balan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Valeriu Frentiu, Tit Liviu Chinezu si cardinalul "in pectore" (in secret) Iuliu Hossu.
Sa nu-i uitam pe eroii neamului Iuliu Maniu, Corneliu Coposu, cardinalul Alexandru Todea si inca multi alti Frati intru Episcopat, preoti, calugari, calugarite si alti induratori ai totalitarismului de tip moscovit-asiatic. Si a venit "eliberarea" din decembrie 1989; printr-un decret, Biserica Unita cu Roma sau Biserica Greco-Catolica a fost recunoscuta legal si s-a trecut imediat la reorganizarea ei, punandu-se chestiunea retrocedarilor. Doar IPS Nicolae al Banatului s-a conformat istoriei si legilor neamului, restul Bisericii Ortodoxe Romane determinand chiar un fel de razboi "romani contra romani"; in numeroase localitati din Ardeal au avut loc ciocniri violente intre ortodocsi si greco-catolici. O data cu sfanta vizita a defunctului Suveran Pontif, Papa Ioan Paul al II-lea, la Bucuresti (7-9 mai 1999), s-a creat o "punte de legatura intre Apus si Rasarit", dar patimirile noastre intru Hristos n-au incetat, multi uniti neavand voie sa se roage in bisericile stramosesti. Pana cand?
Acum, inaintea Sfintelor Pasti, noi spunem "laudam pe Iisus" si ni se raspunde "In veci amin".

---

Despre autor: