Gestionarea unor miliarde de euro de la UE pentru subventii destinate celor 1,5 milioane fermieri inregistrati oficial, administrarea cotelor de lapte, verificarea pe tot teritoriul tarii a concordantei datelor declarate de tarani cu cele obtinute prin fotografierea din avion - vestitele ortofotoplanuri. Responsabilitatea de pe umerii Agentiei de Plati pentru Interventie in Agricultura (APIA), una dintre institutiile infiintate la solicitarea Comisiei Europene, ce rezida din numeroasele sale atributii, este covarsitoare. Sa le luam pe rand. In urmatorii sapte ani, prin APIA se vor derula cateva miliarde de euro, bani nerambursabili de la UE, denumite plati directe, pentru subventiile agricole, la care se vor adauga alte miliarde de la bugetul de stat, ca plati complementare. Fiecare din cei circa 1,5 milioane de fermieri inregistrati oficial, la care s-ar putea adauga altii ce se mai pot inca inregistra pana in luna iunie, va primi 50 euro pe hectar de la UE, plus inca 30 euro de la bugetul de stat. La acesti bani se vor adauga alti circa 200 euro pe hectar pentru cei care cultiva diverse plante tehnice, sprijinite financiar de europeni. Iar sumele, care reprezinta acum un sfert din cat primeste un fermier din Uniune, vor creste de la an la an. Desi pare simplu, verificarile impuse de oficialii europeni pentru cheltuirea fiecarui eurocent din banii cetatenilor comunitari sunt draconice. Grosso modo, in primul rand angajatii APIA trebuie sa verifice pe teren, dar si in baza de date suprafetele, cu precizie de metru patrat, si culturile celor care vor primi banii, verificari incrucisate ce se presupune ca se vor incheia in trei luni. Apoi vor intocmi dosare celor ce vin sa depuna cererile de subventii. Aici apare alta problema, pentru ca fiecare angajat APIA risca sa fie a€śsufocata€ť la propriu de cei nu mai putin de 500 de fermieri cat ii vor reveni, in medie, potrivit declaratiilor reprezentantilor Agentiei. In plus, potrivit unui raport al Autoritatii de Control a Guvernului, unele din cele 250 de centre locale si judetene ale APIA nu beneficiaza de echipamente IT si spatii adecvate, iar baza de date privind exploatatiile agricole este operationala doar la nivel judetean. Insusi directorul general al APIA a admis ca a€śexista deficientea€ť la institutia pe care cu onor o conduce in ce priveste functionalitatea unor birouri locale. Mai-marele APIA a recunoscut public ca nu toate sediile locale sunt conforme unor norme cum ar fi un anumit spatiu de arhivare sau echipamente IT pentru fiecare angajat. Un birou local acumuleaza intr-un an circa 7.000 de dosare, iar acestea trebuie pastrate cinci ani. Asta inseamna ca, la un moment dat, vor fi 35.000 de dosare de stocat, iar salariatii Agentiei risca sa nu se mai intrevada printre maldarele de hartii. Mai mult, chiar Comisia Europeana si-ar fi exprimat ingrijorarea pentru numarul de personal insuficient al Agentiei. Cu toate ca trebuia sa functioneze cu 5.000 de angajati din acest an, APIA are in prezent doar 4.754 salariati. Spre comparatie, comisarii europeni au amintit ca in Polonia, care are o suprafata mai mare decat Romania si un numar mai redus de fermieri, agentia de plati are 10.000 de angajati. Asa ca s-au intrebat cum o sa reusim noi cu doar 5.000.
Si, de parca nu ar fi fost destul, Agentia de Plati si-a mai agatat inca o piatra de moara de gat. Va prelua si administrarea cotelor de lapte de la Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnice, APIA fiind institutia responsabila cu raportarea datelor din domeniu catre Comisia Europeana. Concluzia: alte sute de dosare pe fiecare centru local al agentiei, pana in prezent peste 250.000 de producatori solicitand cota de lapte pentru livrarea catre fabrici.
O solutie de iesire din impas ar putea fi continuarea angajarilor, din estimari preliminare reiesind ca Agentia de Plati ar mai avea nevoie de inca 2.000 de angajati in teritoriu. Insa pe de o parte procedurile legale la acest capitol sunt destul de greoaie si necesita mult timp, iar pe de alta parte unii dintre angajati deja au plecat pentru ca promisele sporuri pentru a€śfunctionarii ce lucreaza cu fonduri europenea€ť nu au mai fost a€śvazutea€ť.
Asa ca, deocamdata, Agentia se doteaza cu echipamente GPS si masini de teren pentru controalele din tara si isi cauta un nou sediu central unde sa isi mute o parte din angajatii din Bucuresti. Un lucru este cert: APIA, o institutie ce se dorea croita pe calapod european, functioneaza deocamdata pe tipic autohton. Iar palaria responsabilitatilor strategice pe care le are o astfel de institutie europeana se poate dovedi prea mare pentru actuala conducere a Agentiei dambovitene.