O comisie de ancheta a Consiliului Local Fagaras studiaza in prezent modul in care doi consilieri PD, unul local, celalalt judetean, au pus mana pe o parte importanta a Cetatii Fagarasului.
Gestul consilierilor PD Cornel Popa si Virgil M
O comisie de ancheta a Consiliului Local Fagaras studiaza in prezent modul in care doi consilieri PD, unul local, celalalt judetean, au pus mana pe o parte importanta a Cetatii Fagarasului.
Gestul consilierilor PD Cornel Popa si Virgil Mija este imoral sau chiar in afara legalitatii atat din punct de vedere politic, cat si administrativ. Politic, pentru ca au incalcat Dispozitia nr.1/15 ianuarie 2002 semnata de presedintele PD de atunci, Traian Basescu, prin care consilierii judeteni si municipali care au relatii de afaceri cu regiile sau societatile comerciale aflate in subordinea consiliilor judetene sau locale trebuie sa aleaga intre metinerea calitatii de consilier sau mentinerea relatiilor de afaceri cu institutiile finantate din ban public. Administrativ, pentru ca ei au produs o paguba bugetului public Fagaras de 138.169 RON prin neachitarea chiriei pentru cei cinci ani de cand au intrat in Cetatea Fagarasului.
Mai grav e faptul ca ei nu vor sa lase pe nimeni altcineva sa investeasca si sa reintroduca in circuitul public Cetatea Fagarasului, punand din greu umarul la degradarea unui monument considerat de catre specialisti ca fiind printre cele mai importante si valoroase din estul Europei. Primarul PSD al Fagarasului, Ioan Barbuti, a facut pactul cu baronii PD, astfel incat a refuzat o asociere pentru restaurarea cetatii cu Consiliul Judetean Brasov, Consiliul Local Fagaras si Fundatia "Negru Voda" reprezentata de marele artist Stefan Caltia si reputatul specialist european in management cultural Jan de Maer, vicepresedintele mondial al Confederatiei Internationale a Negustorilor de Opere de Arta. Cornel Popa este consilier local PD si un baron local care face ce vrea si cu principiile moralitatii politice, si cu legalitatea. El detine firma "Cogrirom" SRL, cea care a castigat in 2002 licitatia pentru inchirierea Corpului de Garda Nord din Cetatea Fagarasului. A fost o licitatie in care nu s-a prezentat decat "Cogrirom", desi in caietul de sarcini al licitatiei era trecut negru pe alb ca trebuie sa fie minim doi ofertanti. Nu s-a mai repetat, asa cum era legal, licitatia si fima consilierului PD Cornel Popa a fost castigatoare cu acordul primarului PSD Ioan Barbuti. Totul cu complicitatea consilierului PD Virgil Mija, acum devenit consilier judetean.
Cei doi consilieri PD au facut mai multe modificari caietului de sarcini, pana cand acesta a devenit avantajos doar pentru ei si extrem de pagubos pentru Consiliul Local unde erau alesi. Practic, cei doi consilieri locali PD s-au asigurat sa nu plateasca nimic pentru inchirierea spatiului din Cetatea Fagarasului, pastrand locul pentru cei care ar dori sa investeasca in restaurarea acestui bun de patrimoniu national pentru a putea negocia ei cu acestia si nu, cum ar fi firesc, Consiliul Local si Municipalitatea. Mai mult, consilierii locali PD isi asigurau, astfel, un spatiu vital in buricul targului. Inainte de semnarea contractului intre "Cogrirom" si Primaria Municipiului Fagaras, cei doi consilieri PD au avut grija ca termenul de inchiriere a spatiului sa fie modificat de la 10 la 25 de ani. Presedintele de sedinta a Consiliului Local Fagaras, Virgil Mija, a obtinut acest fapt cu acordul "colegilor" la 3 octombrie 2002.
Dupa o luna de la aceasta sedinta, este semnat contractul nr. 17922/11.11.2002, privind inchirierea spatiului denumit "Corp Garda Nord", din Cetatea Fagarasului.
Nici un leu pentru municipalitate
Dupa semnarea contractului dintre firma consilierului PD Cornel Popa si municipalitate, "Cogrirom" avea un termen de 18 luni in care trebuia sa faca lucrari de consolidare si conservare a spatiului. Nu s-a intamplat in acest sens absolut nimic. Ca povestea sa fie cu adevarat halucinanta, cei doi consilieri reusesc in luna decembrie a lui 2002 sa obtina o alta Hotarare a Consiliului Local, document ce propune un act aditional care schimba datele initiale ale caietului de sarcini. Astfel, desi nu platise nici chiria de 1066 de dolari pe luna si nu facuse nici o investitie in Cetate, consilierul PD Cornel Popa obtine urmatoarea pomana din partea primarului Ioan Barbuti si a consilierilor locali: "Perioada de gratie de un an va fi anticipata cu o perioada de scutire de chirie aferenta obtinerii tuturor avizelor si care va expira la data ultimului aviz obtinut". De sase ani nu s-a platit bugetului local nimic, nu s-a reparat nimic, pentru ca firma "Cogrirom" nu a obtinut toate avizele.
Concluzii preliminare
Consilierul local independent Dorel Stanea, unul dintre cei trei membri care investigheaza contractul dintre "Cogrirom" si Primaria Municipiului Fagaras, a fost destul de ferm in caracterizarea acestui caz.
"Mi se pare o nesimtire sa te imbuibezi cu averea statului. De cinci ani n-au facut nimic. Nu au platit deloc, au obtinut hotarari peste hotarari ca sa obtina in acest fel, fara nici un leu investit, spatiul. La momentul cand s-a facut licitatia, concurenta stia ca e pe zece ani si ca dupa un an se plateste chirie. Nu poti sa schimbi conditiile de licitatie dupa ce ai eliminat concurenta. E un spatiu blocat in Cetatea Fagarasului ca sa nu intre altii, straini. E clar ca daca nu aveau calitatea de consilieri, nu puteau lua cetatea!", a spus consilierul local Dorin Santea.
ZIUA a intrat in posesia unor concluzii preliminarii ale raportului comisiei locale care sutdiaza cazul "Cogrirom" vs. Primaria Municipiului Fagaras. In linii mari, acestea sunt: crearea unui prejudiciu de 138.169 RON prin neplata chiriei de cinci ani, conditiile in care s-a organizat licitatia sunt ilegale, iar schimbarea din mers a datelor contractuale prin hotarari succesive ale Consiliului Local si prin Actul Aditional, e un argument irefutabil pentru anularea contractului. "Faptul ca partenerul contractual este un membru (sau doi) al Consiliului Local (si Consiliului Judetean) ridica semne de intrebare asupra onestitatii contractului si, mai ales, a beneficiilor obtinute ulterior Hotararilor de Consiliu.(...) Daca beneficiarul nu ar fi fost membru al Consiliului Local Fagaras aveam in cont 150.000 RON in plus!", releva concluziile preliminare ale comisiei de ancheta.
Primarul PSD Ioan Barbuti confirma ca datele Contractului au "suferit modificari dupa momentul incheierii in sensul instituirii unei perioade de gratie anticipata cu scutirea de la plata chiriei aferente pana la data obtinerii tuturor avizelor necesare efectuarii lucrarilor de reabilitare a spatiilor inchiriate, modificare intervenita in baza cererii locatorului, aprobata prin H.C.L. nr. 192/12.12.2002 si materializata prin actul aditional nr. 20559/18.12.2002". Despre onestitatea acestui contract, primarul a declarat urmatoarele: "Moralitatea contractului poate fi pusa in discutie in considerarea ultimelor tendinte in materie de administratie publica, insa la momentul licitatiei datorita faptului ca, desii intentii sub forma de cereri existau, doritori de a pune in practica investitiile necesare si utile spatiului au fost putini, titularii cererilor de inchiriere renuntand unul cate unul".
Hotararile Consiliului nu au fost puse in practica
Ioan Barbuti, primarul PSD al Fagarasului, face jocurile baronilor PD si se opune oricarui plan de restaurare a Cetatii Fagarasului in afara controlului sau in Consiliul Local.
In timp ce monumentul se distruge pe zi ce trece, primarul nu vrea sa gireze un proiect european de restaurare a Cetatii Fagarasului de 30 de milioane de euro. Pana acum, acest proiect este sustinut de Consiliul Judetean Brasov, Universitatea de Arte Bucuresti si Fundatia "Negru Voda". Cativa fii de vaza ai Fagarasului grupati in cadrul Fundatiei "Negru Voda" incearca de cativa ani sa gaseasca cele mai bune formule pentre a repune Cetatea Fagarasului intr-un circuit turistic cultural european. Profesorul de istorie Ioan Olteanu si maestrul Stefan Caltia l-au convins pe unul dintre cei mai reputati manageri culturali europeni, Jan de Maere, sa realizeze un proiect de salvare a Cetatii. Proiectul lui Jan de Maer propune impletirea spatiului cultural si muzeistic al Cetatii cu cel al serviciilor care sa asigure intretinerea monumentului. Aceasta ar insemna pentru Cetatea Fagarasului o investitie de 30 de milioane de euro, iar pentru monumentele din tara Fagarasului inca 90 de milioane de euro. Bani ce ar trebui atrasi din surse europene de o entitate non-profit, in care sa fie reprezentate Consiliul Local si Primaria Municipiului Fagaras, Consiliul Judetean Brasov si Fundatia "Negru Voda". Desi exista o Hotarare de Consiliu Local, nr. 186 din 31.07.2006, prin care "se aproba consituirea unei asociatii in scopul reabilitarii Cetatii Fagarasului", o Hotarare, nr.379, din 28.10.2006 prin care presedintele Consiliului Judetean Brasov, Aristotel Cancescu, aproba asocierea pentru reabilitarea Cetatii Fagarasului, primarul PSD Ioan Barbuti a refuzat sa semneze documentele de constituire ale asociatiei pentru salvarea Cetatii Fagarasului. La 26 noiembrie 2006, la intalnirea cu reprezentantii Primariei, Consiliul Judetean si Fundatiei "Negru Voda", primarul a refuzat sa semneze, invocand chestiuni procedurale, care puteau fi discutate si negociate chiar pe loc de catre cei implicati.
Pe 26 ianuarie 2007, a avut loc o intalnire la Brasov, fara primar insa, dar cu participarea viceprimarului Sorin Manduc (PNL) si a secretarului general al MCC, Virgil Nitulescu. Presedintele Consiliului Judetean Brasov, Aristotel Cancescu, va merge in Luxembourg, mai precis la Manderen, sa vada felul in care Jan de Maere a restaurat din bani euorpeni o cetate medievala aflata nu demult in situatia Cetatii Fagarasului.
Manager cultural european
Jan De Maere este unul dintre cei mai reputati manageri culturali europeni. El a fost convins de catre pictorul Stefan Caltia sa realizeze un proiect de restaurare si de punere intr-un circuit turistic cultural european a Cetatii Fagarasului. Jan De Maere este presedintele Camerei Regale a Anticarilor din Belgia, presedintele Uniunii Belgiene si Luxemburgheze a Pietei de Arta si vicepresedintele mondial al Confederatiei Internationale a Negustorilor de Opere de Arta. Este, de asemenea, autorul operei "Flamanzi si valori in secolul XII in Transilvania". Jan De Maer este autorul inventarului de tablouri flamande din colectia Brukental de la Sibiu. Locuieste la Londra, dar si la Daia, la cativa kilometri de Sibiu. Jan De Maere a propus un program ambitios pentru Cetatea Fagarasului si monumentele din tara Fagarasului.
Limba de lemn a primarului
Primarul Ioan Barbuti ne-a trimis o precizare savuroasa pentru limba de lemn prin care a incercat sa explice opiniei publice de ce nu a vrut sa semneze asocierea pentru salvarea cetatii Fagarasului. "In ce priveste proiectul de constituire a societatii non profit, care a fost preconizat a fi realizata si cu privire la care Consiliul Local al Municipiului Fagaras si-a dat acordul de principu, nu a putut fi semnat, intrucat acesta continea multe prevederi la limita legalitatii, de neacceptat pentru municipalitate si care au fost sustinute de celelalte parti care urmau sa faca parte din asociatie. Intrucat hotararea Consiliului Local in speta, nu privea aprobarea statutului asociatiei, ci acordul de asociere exprimat in sensul ca urmeaza a se redacta statutul acesteia, iar pentru semnarea acestuia a fost imputernicit primarul municipiului. Posibilitatea asocierii in vederea derularii de programe privind reabilitarea
<<punerea in valoare>>, exploatarea cetatii Fagarasului, este viabila nu a fost eliminata din vederile municipalitatii".
Rezistenta anticomunista
Maestrul Stefan Caltia a adus la Fagaras numeroase personalitati artistice culturale de la noi si din Europa pentru a atrage atentia asupra felului in care un monument aflat in patrimoniul cultural national se naruie cu sprijinul autoritatilor locale. In Cetatea Fagarasului, unde a fost una dintre cele mai dure temnite comuniste din Romania, artistul si Fundatia "Negru Voda" au organizat importante evenimente culturale si artistice, printre care prima editie a Simpozionului International "Rezistenta anticomunista " cercetare stiintifica si valorificare muzeala", ce a avut loc intre 24-26 martie 2006. Aceeasi manifestare urmeaza a fi prezentata in luna mai a acestu an.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.