Primul seminar al cultului musulman a functionat la Medgidia pana in 1967. El s-a desfiintat pentru ca nu mai existau candidati. Seminarul a fost reinfiintat in 1994, dupa o intelegere intre statul roman si cel turc. In toata aceasta perioada nu au mai existat institutii ale statului roman care sa pregateasca preoti musulmani. Dupa 1989, clerul musulman din tara noastra era imbatranit. Pe fondul acestei situatii, comunitatea musulmana din tara noastra a devenit usor de manipulat. Asa au aparut tot felul de misionari islamici care au pornit sa-si faca prozeliti in randul comunitatii turco-tatare.
Acesti emisari, care s-au autointitulat imami, au ajuns sa desfasoare activitati religioase paralele cu cele ale cultului musulman din Romania, recunoscut de Ministerul Culturii si Cultelor prin Secretariatul de Stat pentru Culte. Au fost infiintate numeroase asociatii turcesti si arabe care, sub aparenta promovare a unor activitati caritabile cu tenta sociala, au ajuns sa desfasoare activitati religioase. De-a lungul timpului, actiunile lor s-au suprapus cu cele ale Muftiatului. Asa au aparut curente care isi au originile in tarile arabe si care au incercat sa preia controlul asupra Muftiatului. Cei doi muftii care au fost in fruntea Muftiatului dupa 1990, Osman Negiat si Baghis Sanghirai, au incurajat in nume personal activitatea acestor ONG-uri care treptat au ajuns sa-si faca prozeliti printre membrii comunitatilor turca si tatara din tara noastra. Avand sprijin de la oameni de afaceri arabi din Romania si de la diferite reprezentante diplomatice ale tarilor arabe, asociatiile musulmane si-au construit lacase de cult, un fel de moschei dar fara minarete. Aceste ONG-uri editeaza reviste (Islamul Azi), carti (fundatia Taiba a publicat peste 35 de carti) si fac fel si fel de actiuni care in aparenta par caritabile, dar care se inscriu in veritabile actiuni de prozelitism. Fostul muftiu Baghis Sanghirai a acordat recomandari catre organele MAI care au acordat vize de intrare in Romania pe banda rulanta unor cetateni arabi, asa zisi imami din tarile arabe, care acum predica si elibereaza certificate de musulman si certificate de cununie religioasa fara a avea acordul Muftiatului.
Mesajul si Taiba
Cele mai active asociatii pe directiile anterior mentionate sunt Mesajul si Taiba, al carui presedinte este Abu Al-Ola Al-Ghithi. Documentele eliberate de imamii de import nu au nici o valoare, ele nefiind recunoscute de Muftiat. Cele doua fundatii au construit in Bucuresti sapte moschei (una dintre ele Ar Rahman, aflata intr-o cladire de cinci nivele), iar in judetul Constanta doua, la Valu lui Traian si Medgidia. Toate aceste activitati incalca Legea 103 din 1992 cu privire la dreptul exclusiv pe care conducerea cultelor il are in exclusivitate pentru producerea si valorificarea obiectelor si vesmintelor de cult precum si de tiparire a cartilor. Potrivit articolului 2 din aceasta lege, producerea si valorificarea acestor bunuri de catre alte persoane fizice sau juridice se face numai cu autorizarea lor prealabila dar in conditiile stabilite de fiecare cult. Ori certificatele, publicatiile cu caracter religios si chiar activitatea religioasa desfasurata de membrii Taiba si Mesajul nu au avizul Muftiatului si nici al SSC din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor.
Legaturi cu Fratii Musulmani
Mesajul si Taiba, doua dintre cele mai active si mai bine finantate au legaturi stranse cu asociatii precum Surorile Musulmane sau Fratii Musulmani, dupa cum reiese chiar de pe site-ul lor oficial. Asupra acestor doua fratii musulmane planeaza suspiciuni ca ar avea legaturi cu extremistii musulmani. Prin activitatea lor si a imamilor adusi la recomandarea "finantatorilor" se pot inocula interpretari gresite ale Coranului, cu tenta de extremism islamic. In realitate, Taiba si Mesajul sunt una si aceeasi. Au aceiasi membri. Cea de-a doua a fost creata pentru ca membrii Taiba sa poata obtine, in timp, inca un loc in Sura Islam (sinodul cultului musulman) si a avea un numar mai mare de voturi si influenta in forul bisericii musulmane. In anul 2004, fundatiile Taiba, Avrasia si Centrul Cultului Islamic Semiluna au trimis o cerere Muftiatului prin care solicitau o aprobare pentru infiintarea Inaltului Consiliu Superior Islamic. Ei sustineau ca doar asa pot ajuta mai bine comunitatea.
In realitate, era vorba doar de o miscare de minimalizare a puterii Muftiatului si pentru a putea controla comunitatea. Chiar daca nu s-a reusit crearea unui astfel de consiliu la nivel national, asociatiile si fundatiile din Capitala s-au reunit in cele din urma in Inaltul Consiliu Islamic din Bucuresti, avandu-l presedinte pe Nakechbandi Ahmed Mazar. Ei comunicau printr-o adresa Muftiatului ca au luat fiinta si in acelasi timp atasau si raspunsul acestuia deja redactat de ei. Muftiul nu mai avea de facut decat sa il completeze cu numele lui, sa il semneze si sa il returneze. Acest document nu a fost aprobat. Cu toate acestea, Consiliul si-a continuat activitatea.
Taiba favorizata de Emiratele Arabe Unite
Fostul muftiu Osman Negiat a fost un apropiat al acestor fundatii. Cu stiinta sau fara, el a impartasit unele precepte ale islamul cu influente arabe. Negiat a semnat in anul 1993 un contract cu reprezentantii Bancii de Dezvoltare a Islamului din Arabia Saudita prin care primea 245.000 de dolari pentru a cumpara un sediu pentru Centrul Cultural Islamic. Actele au fost redactate in limba engleza pe care fostul muftiu nu o cunostea. In 2001, dupa primul contract redactat in engleza, a mai fost redactat un act intre muftiul Sanghirai (foto), care l-a succedat pe Negiat si respectiva banca, de aceasta data in limba araba. Din nefericire, Sanghirai nu stia ce semneaza pentru ca nu cunostea araba. Pe document apare la beneficiar pe langa Muftiat si Liga Islamica si Culturala din Romania, fara ca acesta sa aiba vreun drept. Acest contract este cea mai clara dovada ca exista intentia ca prin asocierea celor doua entitati, Liga Islamica si Culturala din Romania sa obtina legitimitate si sa se exprime chiar in numele Muftiatului. Actele prevedeau ca in noul sediu, construit cu banii dati de banca, sa se infiinteze o scoala pentru cei care doresc sa cunoasca invatatura islamului. Intre timp, sanghirai nu mai este muftiu si situatia sediului a devenit incerta.
In fiecare an, Ambasada Emiratelor Arabe Unite ofera credinciosilor musulmani 20 de excursii gratuite la pelerinajul de la Mecca. Chiar daca Muftiatul ar trebui sa se ocupe de repartizarea lor, anul acesta cei de la Taiba au fost alesi de ambasadorul Emiratelor Arabe Unite pentru a selecta cei 20 de pelerini.
Sura Islam doreste respectarea legii
Cultul musulman isi are Muftiatul in Constanta. Muftiul este ales la cinci ani de catre Consiliul Sinodal (Sura Islam), for care este alcatuit din 25 de membri. Din septembrie 2005, a fost ales muftiu Iusuf Muurat. In fiecare an sura Islam se intruneste de cate doua ori si discuta problemele comunitatii musulmane din tara. Joi, 22 martie, a avut loc la sediul Centrului Cultural Islamic prima sedinta din acest an la care au fost prezenti 17 din cei 25 de membri. Pe ordinea de zi au fost cuprinse cinci puncte: prezentarea rapoartelor de activitate, proiectul de statut al cultului musulman, discutii asupra activitatii derulate de ONG-uri cu caracter religios, situatia juridica a Centrului Cultural islamic si discutii legate de problemele comunitatii. Cel mai important punct de pe ordinea de zi a fost legat de ONG-urile care desfasoara activitati religioase si care prin activitatea lor au incercat sa dezbine credinciosii si sa limiteze puterea Muftiatului. Sura Islam a impus acestor asociatii sa prezinte in momentul infiintarii statutul atat Muftiatului, cat si Secretariatului de Stat pentru Culte. De asemenea s-a mai hotarat sa se intocmeasca o sesizare a Consiliul National al Audiovizualului pentru ca sa se monitorizeze emisiunile de televiziune in care apar reprezentantii asociatiilor musulmane cu scopul de a-si prezenta activitatea religioasa.
Conditii mai aspre pentru imamii de import
Sura Islam a hotarat sa puna capat importului de imami practicat de reprezentantii asociatiilor. S-a propus si aprobat in unanimitate stabilirea unor conditii care trebuie indeplinite de imamii ce doresc sa predice in tara noastra si modul in care se vor face recomandarile pentru obtinerea vizelor. Doritorii vor fi obligati sa faca dovada ca au absolvit cursurile unei scoli teologice de stat, sa prezinte un proiect program al activitatilor pe care au de gand sa le desfasoare, un plan al lectiilor pe care le vor preda si acordul in scris al unui imam din locul unde urmeaza sa isi desfasoare activitatea. Muftiatul va cere masuri si pentru cei care sunt deja in Romania. Imamii vor trebui sa se supuna noilor reguli pentru a putea primi prelungirea vizelor pe baza referintelor date de Muftiat, care de altfel sunt obligatorii si la intrarea in tara.