Potrivit programului de convergenta pe termen mediu (2006-2009) adoptat de autoritatile romane in ianuarie 2007, Romania va putea adopta moneda europeana in 2014. Slovenia, prima tara din fostul bloc comunist care a inlocuit moneda nationala cu euro, la 1 ianuarie 2007, a mizat pe informarea populatiei si pe activitatea intensa a protectiei consumatorului pentru a tempera scumpirile. Costurile trecerii la euro in sistemul bancar din Slovenia s-au ridicat la circa 60 de milioane de euro, potrivit estimarilor neoficiale ale autoritatilor slovene. Totodata, companiile au suportat costuri deloc neglijabile - de la 10.000 de euro la un milion de euro - in functie de dimensiunile firmei si de domeniul de activitate. Si consumatorii sloveni au simtit in buzunar impactul trecerii la euro: serviciile s-au scumpit, iar notele de plata la restaurante si baruri au crescut sensibil.
"Populatia, psihologic vorbind, este convinsa ca, dupa introducerea euro, preturile cresc. Si, in unele cazuri, are dreptate. Pretul cafelei, de exemplu, a fost rotunjit la un euro, la fel au crescut si preturile in restaurante. Si acest lucru are un impact negativ. In realitate, la nivel global preturile nu cresc, ba chiar inregistreaza o incetinire a cresterii", a declarat Nabil Jijakli, comisar european in cadrul DG ECFIN (Directia Generala Afaceri Economice si Monetare), la un seminar pe tema adoptarii euro organizat de Centrul European de Jurnalism si de DG ECFIN la Ljubljana. Intr-adevar, cifrele oficiale ale Biroului de statistica al Sloveniei arata ca rata inflatiei a scazut de la 2,3% in noiembrie 2006 la 2,1% in februarie 2007. Astfel, in medie, bunurile au fost cu 0,2% mai ieftine la doua luni dupa trecerea la euro.
Guvernul sloven si Banca Centrala au luat masuri pentru a asigura o tranzitie treptata in adoptarea monedei euro, in principal prin asigurarea afisarii duble a preturilor (in tolar, moneda slovena, si in euro) cu sase luni inainte de schimbarea efectiva a monedei, la 1 ianuarie 2007. Practic, afisarea dubla va dura, in total, 12 luni, pana in iunie 2007. Potrivit scenariului "Big Bang" ales de autoritatile slovene pentru trecerea la euro, cele doua monede (tolar si euro) au circulat, oficial, in paralel doar doua saptamani, dupa 1 ianuarie. Practic, ATM-urile au inceput sa elibereze euro imediat dupa miezul noptii de revelion, iar in primele trei zile de euro, 60% din tolars au fost retrasi de pe piata. O componenta importanta a strategiei de trecere la moneda unica a fost campania publica de informare a populatiei, care - potrivit estimarilor neoficiale - a costat circa 2,5 milioane de euro, la o populatie de 2 milioane de locuitori, cat are Slovenia. Autoritatile au distribuit 1,5 milioane de brosuri si postere, dar si calculatoare pentru convertirea monedei tolar in euro. Practic, Slovenia este tara membra UE care a introdus cel mai rapid moneda unica: in 990 de zile. Potrivit reprezentantilor Bancii Nationale a Sloveniei, cel mai dificil de atins a fost criteriul inflatiei care, potrivit Tratatului de la Maastricht, trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5% rata media a inflatiei din tarile aflate in zona euro.
Nota la restaurant, mai scumpa in euro
In ideea de a preveni cresteri nejustificate de preturi, Asociatia pentru Protectia Consumatorului din Slovenia (SCA) a popularizat, din decembrie 2006, o "lista neagra" a scumpirilor pe site-ul sau, invitand consumatorii sa noteze acolo orice firma care a crescut pretul unui anume produs sau serviciu cu peste 6%. Totodata, s-a infiintat o linie telefonica pentru consumator. "Site-ul a avut un record de 130.000 de vizitatori unici in decembrie 2006. Am inregistrat peste 1.800 de sesizari de la consumatori in ce priveste cresterea pretului unor servicii, in special in restaurante si baruri, dar si a unor bunuri alimentare si nonalimentare precum painea, bauturi alcoolice si racoritoare, ceai, cafea, tigari, ziare sau reviste", a afirmat Brenda Kutin, presedintele SCA. Monitorizarea preturilor a inceput din februarie 2006, iar raportarile statistice s-au facut trimestrial, cele mai importante scumpiri fiind sesizabile incepand cu sfarsitul lunii noiembrie, anul trecut. Potrivit statisticilor, 50% dintre scumpiri, in perioada februarie 2006 - februarie 2007, s-au inregistrat in sectorul serviciilor, iar 19% in cel al bunurilor. Peste 70% dintre sesizarile consumatorilor au fost facute imediat dupa trecerea la euro, in ianuarie. Astfel, cele mai multe "reclamatii" (29%) au vizat bauturile, 22% s-au referit la produsele alimentare, 7% la cresterea preturilor in hoteluri, 6% au vizat telecomunicatiile. In procente mai mici s-au semnalat scumpiri in ce priveste serviciile bancare (plati, e-banking, retragere de numerar), bilete la cinema, parcari, servicii de sanatate sau educatie.