Vineri, 16 martie, se implineau 50 de ani de la trecerea in nefiinta a celui care a fost Constantin Brancusi, considerat pe plan mondial drept parintele sculpturii moderne. In felul sau, marele artist a fost un ambasador care a contribuit in mod major la cunoasterea spiritualitatii romanesti in lumea intreaga. Iata una din motivatiile organizarii manifestarii comemorative (unica de altfel) la Ministerul Afacerilor Externe, in colaborare cu Universitatea de Arhitecura "Ion Mincu", din Bucuresti. Articolul meu este si o invitatie catre bucuresteni de a vizita expozitia itineranta, dedicata acestui eveniment. Realizata prin efortul laudabil al profesorului dr. arhitect Sorin Vasilescu, avand si un scop didactic, expozitia ne da prilejul de a putea urmari evolutia artei brancusiene, de la inceputurile ei, cand tanarul maestru aborda in lucrarile sale stilul traditional, pana la ultimele opere ce urmareau esentializarea si concentrarea maxima a expresiei, oferind un superb exemplu pentru toti artistii plastici. Fotografii executate cu migala de profesorul Vasilescu sunt expuse, in mod cronologic, pe excelente postere, cu mentiunea in romana, franceza si engleza a titlurilor fiecarei lucrari, a anilor de executie, ca si a locurilor unde se afla in prezent. Moderatoare (ca sa vorbesc in termeni TV) a evenimentului a fost doamna Yvette Fulicea, directoare adjuncta a sectiei culturale din Ministerul Afacerilor Externe. In fata selectei prezente in sala a unor reprezentanti ai Corpului Diplomatic, in frunte cu Monseniorul Pelissier, reprezentant al Nuntiului Apostolic, a rostit cuvantul introductiv domnul subsecretar de stat, Adrian Vierita, care a subliniat aportul lui Constantin Brancusi la cultura romana si universala, si rolul sau de ambasador, prin afirmarea, cu fiecare prilej, a nationalitatii sale. Directoarea Generala a Ministerului, doamna Carmen Moraru, a mentionat alte actiuni in vederea popularizarii personalitatii lui Brancusi. Astfel la UNESCO va avea loc o saptamana Brancusi; in mai multe muzee din lume se vor expune lucrari ale sculptorului, din patrimoniul nostru national; in Franta se va organiza un concurs pentru tinerii artisti plastici; regizorul Cornel Todea pune in scena piesa "Columna", de Mircea Eliade, iar expozitia itineranta, imbogatita cu alte numeroase postere, va circula pe mai multe meridiane.
Tot in introducere a vorbit si profesorul Vasilescu, amintind gestul criminal al ministrului culturii din anii ‘50, Constanta Craciun, care a refuzat donatia lucrarilor oferite de Brancusi.
A urmat prelegereai acad Constantin Balaceanu - Stolnici. Cu verva si coerenta discursului sau inimitabil, respectand ri-guros cele 20 de minute care i-au fost re-zervate, expunerea competenta a savantului a lasat de-o parte perioada traditionala a lucrarilor sculptorului, aplecandu-se asupra simbolisticii brancusiene si a explicat evolutia ei de la sculptura oului primordial, existent in constiinta colectiva ancestrala si in mai toate mitologiile globului, si regasit, mai apoi, chiar in operele figurative ale artistului, cum ar fi "Domnisoara Pogany". Simbolurile fa-lice din sculpturile intitulate "Printesa X" nu sunt expuneri pornografice, cum le-au calificat unii, care chiar le-au eliminat din anumite expo-zitii, ci tot preluarea unor arhetipuri ale cultului fertilitatii aflate inca din paleolitic. O simbolistica extrem de rafinata o prezinta complexul monumental de la Targu-Jiu. Vazut ca reprezentare initiatica, ea porneste de la "Masa tacerii", loc de sfat al inteleptilor, trecand prin "Poarta sarutului", ca o patrundere in transcendent si ajungand la "Coloana fara de sfarsit", poate inspirata de coloanele gorjene din Hobita natala, numai ca ea se compune din elemente care la prima impresie sunt identice, dar de fapt fiecare are alte dimensiuni. Coloana figureaza un "axis mundi", axa pamantului, iar, in continuarea ei, drumul duce drept catre altarul bisericii.
Interesanta expunere a fost insotita de proiectia unui film realizat tot de profesorul Vasilescu, cu operele prezentate de vorbitor, dar si cu imagini de arhiva infatisandu-l pe Brancusi la lucru. In incheierea manifestarii a vorbit venerabila doamna Sanda Tatarescu, fiica fostului prim ministru si a sotiei sale, Aretia, a carei contributie esentiala a dus la realizarea monumentului. Fara aceasta contributie a Aretiei, complexul de la Targu-Jiu nu ar fi fost ridicat niciodata. Doamna Sanda Tatarescu l-a cunoscut pe Brancusi , a vorbit cu el.
Ascultand-o, urmarind dizertatia scurta, dar plina de continut a academicianului Balaceanu-Stolnici, privind imaginile surprinse de aparatul fotografic al profesorului Vasilescu, am plecat noi, toti participantii, imbogatiti sufleteste si cu o mai buna cunoastere a operei celui care a fost Constantin Brancusi.