Italia, intre DA si NU

In urma importantei victorii militare si a bogatiilor luate cu aceasta ocazie, la Roma s-au declarat 123 de zile de sarbatoare, cand au curs pe strazi... mierea si laptele, vinul si painea...
Multi am crezut ca zaiafeturile de atunci se tin lant si azi, dupa doua milenii, deoarece cunoscusem cativa italieni veniti prin anii '80 pe la noi, veseli nevoie mare, iubareti si pusi pe petreceri cu romancute. Cam asa imi vorbea, zilele trecute, un fost coleg de liceu, devenit un fel de comis voiajor prin toata Italia, ceva in genul negustorilor de piei de closca! Plecase din tara imediat dupa mineriada si se stabilise temporar la Torino, "oras muncitoresc", cu ale sale uzine FIAT. De munca nu-i prea ardea, dormea claie peste gramada intr-una din camerele inchiriate de parohia bisericii romanesti din localitate, plecand sa-si implineasca "visul italian", in alte parti.
La o populatie de aproape 60 de milioane de locuitori, Italia are legal circa 2,5 milioane de migranti, dintre care 300.000 sunt romani, acestia reprezentand insa mai putin de o treime din totalul compatriotilor nostri plecati sa culeaga rosii in "triunghiul sclavilor" (provinciile Foggia, Cerignola si Candela), sau sa lucreze in constructii si servicii, fie sa ingroase taberele clandestine de tigani/romani din Roma, Milano, Bologna s.a., formand asa-zisa "mafia romena", intrata deseori in conflict cu cea albaneza, specializata in cersit, prostitutie si clonarea cartilor de credit, cu care "sug" banii din conturile bancare; pe plan local, acestia sunt numiti "vampirii bancomatelor", cu trimitere direct la Dracula.
Daca la inceputuri, imparatul si-a glorificat victoria in Dacia printr-o imensa Columna la Roma, cu daci luati prizonieri in razboi, in Forul lui Traian s-au descoperit zeci de statui ale stramosilor nostri, tarabostes si comatus (nobili si oameni de rand), avand o tinuta demna, privirea semeata si atitudinea linistita, in dezacord cu eticheta din muzee "Captivus Dacus" (conform tezei de doctorat a specialistului in istoria artei Leonard Velcescu). De-a lungul timpului, urmasii daco-romanilor, deveniti romani, s-au bucurat de o mare apreciere din partea italienilor (unii dintre ei chiar stabilindu-se in Romania); si-i de amintit doar cazul frumoasei printese valahe Elena Ghica (1828-1888), scriitoare si publicista remarcabila, cunoscuta sub pseudonimul Dora d'Istria, stabilita la Florenta. Sunt apoi de notorietate publica asezamintele cultural-artistice "Casa Romena" din Venetia si "Accademia di Romania" din Roma, infiintate in prima jumatate a secolului trecut, la initiativa unor mari personalitati ale vietii spirituale romanesti. Pe urmele lor au pasit ziaristii publicatiei bilunare si apoi saptamanale "Gazeta Romaneasca" (2001), apoi cei care au infiintat Asociatia Romanilor din Italia (2003) si, in fine, initiatorii Partidului Identitatea Romaneasca din Italia (10 noiembrie 2006), sprijinit de un partid aflat in actualul arc politic guvernamental, avand 14 membri fondatori (11 romani si 3 italieni), acum cu aproape 500 de membri, printre care artisti, ingineri, preoti, juristi, critici de arta etc. toti hotarati sa sustina integrarea romanilor in societatea italiana. Certatii cu legea n-au decat sa fie vanati de politie si trimisi pachet acasa (ca prizonieri ai raului comportament)!
P.S. Dar cu Mutu, ce-ati avut?

---

Despre autor: