Controland ASIROM cu 58,33% din actiuni, Niculae a transformat relatia de afaceri cu actionarii minoritari intr-una de litigii. Consecvent propriilor principii, a incercat in permanenta sa le cumpere acestora actiunile, la preturi mult subevaluate fata de cotatia lor bursiera. Intentiile magnatului de a vinde ASIROM sunt evidente, dovada ca societatea n-o duce prea bine, din unele surse ajungand chiar sub marja de solvabilitate. In 2004, voia 200 de milioane de euro pe pachetul sau de actiuni, dar n-a gasit cumparator. Anul urmator s-ar fi multumit si cu 100 de milioane, dar nici de asta data investitorii nu s-au inghesuit. Potrivit unui top realizat de publicatia Business Week Romania, ASIROM ar mai valora la ora actuala, in intregul ei, doar 61 de milioane de euro.
Privatizata in anul 1998, ASIROM este detinuta de INTERAGRO SA - 49,99%, Rafinaria ASTRA Ploiesti - 8,34%, AVAS - 6,38%, Broadhurst Investments - 14,93%, QVT Fund LP - 12,23%, restul aflandu-se in portofoliul Firebird, Metzler, Julius Baer, Hyposwiss si al altor actionari. Artizanul privatizarii a fost Gheorghe Ionescu, director general in FPP la acea vreme, ulterior administrator la ASIROM, "Tutunul Romanesc" si Rafinaria ASTRA, deci omul lui Niculae. In 2004, ASIROM a inregistrat pierderi de 675.000 de euro, iar un an mai tarziu, de 10,3 milioane de euro. Din aceste cifre, dar si din alte considerente rezulta ca magnatul zimnicean a dus in permanenta o politica de decapitalizare a societatii, pentru descurajarea partenerilor, in scopul determinarii acestora de a renunta la actiunile detinute.
Un alt personaj cu care Ioan Niculae a colaborat strans este fostul securist Tiberiu Bica Postelnicu, nepotul ex-sefului Securitatii, Tudor Postelnicu. Acesta a ajuns sa detina la un moment dat 10,77% din actiunile ASIROM.
Galceava securistilor
Intre Ioan Niculae si Bica Postelnicu a fost incheiat un antecontract, valabil pana la sfarsitul lui 2004, prin care primul se arata dispus sa-si vanda actiunile pentru trei milioane de dolari. Cum numai pe bursa puteau fi vandute, Postelnicu si-a respectat obligatia, nu si Niculae care nu le-a cumparat. Actiunile nepotului fiind cotate pe piata Rasdaq, acestea au fost cumparate, in septembrie 2005, de fondul american de investitii QVT, cu suma de 9,5 milioane de euro. Prilej pentru magnat de a-si chema tovarasul de potlogarii in judecata, fiindca acesta ii promisese lui actiunile, la un sfert de pret. Pentru a da o nota de legalitate manevrei lui Niculae, si CNVM a fost notificata, precum ca tranzactia ar fi fost efectuata fara respectarea prevederilor ce reglementeaza piata de capital. Adica, actionarii ASIROM ar fi avut drept de preemtiune la cumpararea pachetului vandut de Postelnicu, si n-ar fi fost atentionati in acest sens. Ceea ce este o minciuna cat Niculae de mare, deoarece antecontractul dintre cei doi expirase la sfarsitul lui 2004.
Delistare cu cantec
Cum QVT devenise actionar minoritar semnificativ la ASIROM, cu 12,23% din capitalul social, avea dreptul la cel putin un membru in Consiliul de Administratie. Nu si in opinia lui Niculae. In urma plangerilor formulate de QVT, CNVM a emis o ordonanta, cerand de forma ASIROM sa respecte legea. Desi termenul de 30 de zile pentru punerea ordonantei in aplicare expirase, CNVM nu l-a amendat pe Niculae, incalcandu-si propriile norme de functionare.
Mai mult, la AGA din 5 ianuarie 2006, gasca majoritara a magnatului a decis delistarea societatii de la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), prin eludarea Legii pietei de capital. O astfel de decizie nu este posibila inainte ca actionarul care doreste delistarea sa efectueze o oferta publica de preluare. Ofertantul trebuia sa detina cel putin 95% din actiuni, in urma ofertei publice, pentru a putea delista societatea. Impotriva acestei ilegalitati flagrante, actionarii AVAS, QVT si Broadhurst s-au adresat Justitiei imediat. In martie 2006, Tribunalul Bucuresti a dispus suspendarea delistarii, pana la o hotarare finala a instantei de judecata.
CNVM da o mana de ajutor
Ceva mai devreme, la data de 6 februarie, conducerea CNVM asigurata de Gabriela-Victoria Anghelache a facut o smecherie ca sa legalizeze potlogaria oamenilor lui Niculae. Adica, a amendat un regulament, prin Dispunerea de Masuri nr. 2, permitand delistarea societatilor printr-o singura decizie a actionarului majoritar. In acest mod, Niculae si Anghelache au dat cu tifla legiuitorului, modificand de facto Legea 297/2004 a pietei de capital. Ingineria i-a permis magnatului sa solicite BVB suspendarea de la tranzactionare a actiunilor ASIROM, pe o perioada nedeterminata. Asta inseamna ca ceilalti actionari au ramas cu o singura optiune pentru a dispune de investitia lor, si anume aceea de a vinde actionarului majoritar actiuni la un pret dictat de acesta, sub jumatate fata de cota de piata. Interesant este faptul ca nici suspendarea de la tranzactionare a actiunilor ASIROM de catre BVB nu are o motivare legala in legislatia romaneasca.
Reevaluare dubioasa
La data de 6 septembrie 2006, QVT, Firebird, Metzler si Julius Baer au trimis o scrisoare comuna BVB, CNVM, Ambasadei Americane la Bucuresti, Comunitatii Europene in Romania, Camerei Americane de Comert, AVAS si Parlamentului, cerand reluarea tranzactionarii actiunilor ASIROM. Interesant este ca toate instantele de judecata s-au pronuntat impotriva delistarii unilaterale practicata de oamenii lui Niculae, insa acestora putin le-a pasat. Si nici Gabriela-Victoria Anghelache (foto), sefa CNVM, n-a blocat afacerile murdare ale lui Ioan Niculae, ba chiar le-a sustinut cu loialitate, asa cum am demonstrat. Fondurile de investitii, care activeaza pe piata de capital din Romania si dispun de circa 70 de miliarde de dolari, mai mult decat PIB-ul anual al tarii noastre, si-au exprimat ingrijorarea crescanda fata de manevre financiare precum cea practicata de Niculae.
In tot acest timp, magnatul zimnicean mai pregatea o lovitura. Spre sfarsitul anului trecut, conducerea ASIROM s-a gandit sa-si reevalueze patrimoniul. Si astfel, la 30 noiembrie 2006, evaluatorul SC ELF EXPERT SRL a ajuns la stupefianta concluzie ca, peste noapte, cladirile si terenurile apartinand societatii de asigurari, ar valora cu opt milioane de euro mai mult. Altfel spus, din luna martie 2006, cand actiunile ASIROM au fost delistate de pe bursa, valoarea patrimoniului a crescut cu un milion de euro pe luna. Chiar si daca evaluarea ar fi fost corecta, iar cladirile companiei ar valora cu opt milioane de euro mai mult, se pune intrebarea de ce respectiva evaluare nu s-a facut inainte de delistare? Raspunsul este simplu. Atunci, Niculae n-avea interesul sa creasca valoarea actiunilor, cand exista posibilitatea tranzactionarii lor libere, pe piata de capital. El voia sa cumpere de la ceilalti actionari minoritari, insa la preturi sub valoarea reala. Iar acum, cand intentioneaza sa-si vanda participatia la ASIROM, are tot interesul sa creasca valoarea acesteia. Cu conditia ca respectiva crestere sa nu poata fi speculata pe piata de capital.
Smecherii pentru magnat
Cum spuneam, cu eludarea legii si in dispretul total al hotararii unei instante judecatoresti, AGA ASIROM, intrunita la 27 martie 2006 a aprobat din nou delistarea companiei de pe bursa.
De aceasta data, oamenii lui Niculae s-au prevalat de Dispunerea de Masuri nr. 2 a CNVM, care a primat in fata Legii pietei de capital. Frecandu-si mainile, magnatul zimnicean a produs si un raport de evaluare, aratandu-se dispus sa cumpere participatii de la actionarii minoritari. Numai ca pretul oferit a fost sub jumatate fata de valoarea reala de piata a actiunilor, si nimeni nu s-a lasat tras pe sfoara. Dimpotriva, Broadhurst, QVT si AVAS s-au adresat din nou instantelor de judecata. In urma a numeroase contestatii, inclusiv in Justitie, formulate de actionarii minoritari din companiile tranzactionate public, reprezentanti ai comisiilor de buget finante din Senat si Camera Deputatilor, Gabriela Anghelache a schimbat macazul. CNVM a formulat o noua interpretare a Dispunerii de Masuri nr. 2, numai ca aceasta nu este aplicabila retroactiv. E de retinut ca, de fapt, conducerea CNVM a creat, in perioada martie - mai 2006, o fereastra de oportunitate pentru ocolirea legii. Beneficiara principala a acestei smecherii a fost ASIROM, care s-a delistat de pe bursa fara sa efectueze o oferta publica de preluare, cum spune legea.
O noua manevra marca Niculae
La data de 27 noiembrie 2006, tranzactionarea actiunilor ASIROM pe piata de capital a fost reluata, dupa sapte luni de suspendare.
Dar dupa numai o ora si trei sferturi, CNVM suspenda din nou tranzactionarea, la presiunea oamenilor lui Niculae. In acest interval, actiunea ASIROM a crescut de la 6000 ROL la 7000 ROL, ceea ce explica de ce Niculae nu doreste ca actiunile sa poata fi tranzactionate liber pe piata de capital.
QVT a atacat din nou in instanta decizia CNVM, iar tranzactionarea titlurilor ASIROM a fost reluata pe 4 decembrie 2006. In aceeasi zi, AGEA ASIROM respinge propunerea Consiliului de Administratie, care este controlat tot de Niculae, de majorare a capitalului social cu 13 milioane de euro. Scopul nedeclarat al actionarului majoritar era acela de a scoate ASIROM de sub marja de solvabilitate ceruta de Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare. In ciuda insuccesului suferit, oamenii magnatului publica pe site-ul BVB un anunt in sensul adoptarii majorarii de capital. Mai mult, incearca inregistrarea hotararii AGEA la Registrul Comertului. Actionarii minoritari formuleaza imediat cereri de interventie si, dupa mai multe amanari, dosarul este suspendat la 30 ianuarie 2007.
Ce ascunde ASIROM
In noiembrie 2006, cand patrimoniul ASIROM a fost reevaluat, compania era subiectul unei proceduri de redresare financiara. Motivul consta tocmai in atingerea pragului de insolvabilitate. Conducerea societatii, asigurata de austriacul Boris Schneider (foto), a ascuns acest lucru, din teama ca asiguratii sa nu-si piarda increderea in companie. Intr-un drept la replica publicat de ZIUA, Schneider a incercat sa ne arunce si noua cu praf in ochi. El zicea ca "evaluarea era necesara deoarece in conformitate cu Reglementarile contabile armonizate cu Directivele Europene si Standardele Internationale de Contabilitate, a Legii Contabilitatii, precum si a prevederilor HG nr. 1553 din 18.10.2003 si a normelor de aplicare privind reevaluarea imobilizarilor corporale, o imobilizare corporala trebuie prezentata in Bilant la valoarea reevaluata care reprezinta valoarea justa". Ce n-a spus directorul ASIROM este ca reglementarile invocate erau la fel de valabile la inceputul anului, ca si in noiembrie. Iar intrebarea noastra a fost de ce patrimoniul a fost reevaluat in noiembrie si nu inainte de martie?
Restabilirea legalitatii
Dispunerea de Masuri nr. 2, data de Gabriela-Victoria Anghelache, cu incalcarea Legii pietei de capital, nu a fost niciodata publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Cu toate acestea a produs efecte o perioada de trei luni de zile. La presiunea brokerilor, CNVM a fost obligata sa-si repare greseala intentionata, comisa pentru favorizarea actionarului majoritar al ASIROM, Ioan Niculae. Astfel, prin Dispunerea de Masuri nr. 8, delistarea companiei de pe bursa, printr-o simpla hotarare AGEA, n-a mai fost posibila.
Dedesubturile ingineriei
Conform Legii societatilor comerciale, fiind vorba despre o rascumparare a propriilor actiuni, pretul acestora nu putea fi platit decat din rezervele societatii, cu exceptia celor legale, sau din profitul distribuibil. Cum profit nu exista, conform datelor anuntate de societate, se putea vorbi doar despre rezerve extralegale. La 27 martie 2006, ASIROM n-a dispus de suficiente rezerve extralegale pentru a achita contravaloarea actiunilor detinute de toti actionarii minoritari care n-au fost de acord cu delistarea. Este vorba de peste 33% din capitalul social, detinut de AVAS, QVT si Broadhurst Investments. In acest moment a intervenit CNVM, Ioan Niculae incercand sa cumpere actiunea ASIROM cu 3400 de lei, dar nici pentru aceasta valoare, la jumatate fata de cotatia reala, n-au existat suficiente fonduri.
Ar mai fi de adaugat ca la 27 iunie 2006, Tribunalul Bucuresti a suspendat executarea hotararii AGEA de delistare a ASIROM, iar la 7 deptembrie acelasi an, Curtea de Apel a respins recursul lacheilor lui Niculae, mentinand suspendarea. Cu alte cuvinte, Justitia nu a permis delistarea ASIROM pana cand nu se va judeca procesul pe fond, in care se va hotari daca aceasta este legala sau nu.