In cazul analizei fundamentale, perioada la care se raporteaza adeptii ei poate fi: saptamanala, lunara, trimestriala sau anuala. Acest fapt isi are radacinile in conceptul de paritate a puterii de cumparare, care arata ca, de-a lungul unei perioade de timp, rata de schimb a doua valute se ajusteaza pentru a reflecta diferenta nivelului preturilor intre cele doua tari.
Ratele de schimb ale valutelor pot varia pe piata valutara internationala, iar aceste oscilatii creeaza riscuri. Datorita acestor riscuri, de-a lungul timpului, Guvernele tarilor implicate in schimburile valutare internationale au intervenit pentru a fixa rata schimbului dintre valute. In 1944, liderii lumii vestice s-au intalnit la Bretton Woods (New Hampshire), pentru a crea Fondul Monetar International care urma sa se ocupe de problemele economice si financiare ale lumii care au urmat Marii Recesiuni si celui de-al doilea Razboi Mondial. Printre altele, cei prezenti au stabilit valoarea unui dolar american, moneda cea mai importanta pe vremea aceea, ca fiind egala cu 1/35 dintr-o uncie de aur. Bancilor centrale ale celorlalte tari semnatare li s-a cerut sa pastreze ratele schimbului monedelor lor fixe in raport cu continutul in aur al dolarului american, cu variatii in limita a 1%.
Din 1944, au aparut mai multe situatii cand liderii economici mondiali s-au intalnit pentru a ajusta rata schimbului valutar stabilita. De-a lungul anilor, aceste rate au fost abandonate, iar volatilitatea pietei valutare a continuat sa existe. Pentru a se proteja firmele expuse riscului s-au orientat catre piata valutara internationala, unde tranzactiile sunt personalizate, rata schimbului precum si alti termeni ai tranzactiei fiind stabiliti prin acordul ambelor parti, si spre pietele futures valutare.
O parte dintre factorii de influenta care pot diminua sau majora cererea sau oferta pentru valutele respective sunt:
- situatia economica generala a celor doua tari. O economie sanatoasa sau in plin avant va sustine moneda tarii respective. Starea economiei, la randul ei, poate fi urmarita cu ajutorul indicatorilor macroeconomici - PIB, productia industriala, comertul exterior (export, import, balanta comerciala, gradul de acoperire al importului prin export), nivelul investitiilor straine, rata inflatiei, productivitatea muncii, indicele pretului de consum al populatiei, preturile productiei industriale, gradul de ocupare al fortei de munca care determina rata somajului, castigul salarial mediu pe economie care determina puterea de cumparare - toate acestea influenteaza direct sau indirect cursul valutar.
- situatia monetara care este data de principalii indicatori monetari: baza monetara, masa monetara (M2) si dinamica acestora, inclinatia populatiei spre economisire (in moneda nationala sau alte valute) sau consum, situatia creditului guvernamental si a celui neguvernamental (in moneda nationala sau valuta), activele interne si externe nete.
- politica monetara si valutara a bancii centrale in deprecierea sau aprecierea monedei tarii respective, in lupta cu inflatia, in eforturile de a face fata serviciului datoriei externe (cresteri/diminuari ale ratei dobanzii, interventii directe pe piata valutara, operatiuni cu titluri de stat, modificarea restrictiilor impuse bancilor participante pe piata valutara si monetara) conduce la cresterea sau scaderea cererii de bani.
- politica fiscala guvernamentala (masuri de inasprire sau de relaxare a fiscalitatii), masurile de reforma economica (aplicarea sau nu a acestora, vezi cazul tarilor din Estul Europei).
- situatia datoriilor externe ale tarilor respective si a modalitatilor de rambursare a acestora, respectarea programelor de finantare internationala, relatiile cu principalele institutii financiare internationale.
- conjunctura politica (orientarea politica a Guvernului care determina programul de guvernare si modul de punere in practica a acestuia).
- conjunctura internationala - gradul de securitate a zonei respective (conflicte militare, embargouri), credibilitatea guvernului pe plan international, si cea interna - stabilitatea politica, eventuale campanii electorale, miscari sindicale de amploare, destabilizarea unor institutii majore implicate in economie (banci, fonduri de investitii etc.).
Ultimii factori - conjunctura internationala si cea interna - pot fi considerati factori-surpriza deoarece momentul in care ei actioneaza si posibilele efecte in urma aparitiei lor sunt foarte greu de estimat si cuantificat.
Daca toti participantii la o anumita piata ar gandi logic si nu ar fi influentati emotional in deciziile lor de investitii, atunci analiza fundamentala ar functiona ireprosabil. Insa, intr-un astfel de scenariu in care toata lumea are aceleasi asteptari logice privind evolutia pietei, pretul va inregistra fluctuatii doar atunci cand se emit rapoartele economice lunare sau trimestriale sau cand sunt publicate stiri economice importante. Una dintre cele mai fascinante strategii existente pe piata bursiera e a investitorului care urmareste analiza fundamentala. Se stie ca piata internationala ofera lichiditate si volatilitate suficienta celor care doresc sa profite de oscilatiile pretului. In prima linie a frontului sunt speculatorii, dar putini cunosc ca alaturi de ei in anumite perioade favorabile ale zilei sunt asa-numitii a€žscalperi". In urma unor calcule amanuntite, scalper-ul initiaza pozitii la Bursa chiar inaintea anuntului indicatorilor economici. Dupa ce aceasta informatie ajunge pe monitoarele tuturor jucatorilor de la Bursa, preturile ating volatilitati nebanuite. In urma acestor variatii, scalper-ul nu face decat sa-si incaseze profitul. Perioada de viata a pozitiei se poate intinde pe o perioada deosebit de scurta, uneori minute si chiar cateva zeci de secunde. Randamentul este urias daca ne raportam si la timpul imobilizarii banilor.
Comportamentul pietei valutare internationale pleaca de la ipoteza ca informatiile cu caracter general despre piata nu sunt suficiente. Exista o axioma a informatiei care spune: "Cand o informatie ajunge sa fie detinuta de toata lumea, ea inceteaza sa mai fie utila cuiva". Altfel spus, piata nu ne va aduce castiguri doar pentru ca suntem capabili sa citim ziarul. Un cliseu sugestiv al pietei este: "Cumpara zvonurile, vinde noutatile!". La vremea cand noi citim o stire in ziar, putem fi siguri ca piata deja a aflat-o si a si folosit-o. Daca vrem sa obtinem un avantaj pe piata, il vom gasi in informatii care nu sunt in general intelese si aplicate de toata lumea. Din aceasta cauza, daca vrem sa ne asiguram ca avem un avantaj asupra persoanelor individuale participante la tranzactii sau asupra celor care mizeaza pe noroc, trebuie sa ne canalizam energia spre obtinerea unor astfel de informatii. Ca analisti ai pietelor valutare, nu numai ca va trebui sa analizam si sa previzionam directia ratelor de schimb valutare, dar, de asemenea, trebuie sa analizam si sa previzionam comportamentul unei multitudini de oameni, culturi si natiuni, si modul in care amestecul acestor elemente va determina directia de evolutie a ratei de schimb.