E drept, este vorba de o revolutie tacuta - nu se iese in strada, nu exista ciocniri cu politia, nimeni nu ii contesta presedintelui Voronin stapanirea. Insa puterea comunista de la Chisinau sangereaza picatura cu picatura cu fiecare om care depune o cerere de acordare a cetateniei romane. Pana acum s-au adunat peste 800.000 de cereri si exista sanse ca foarte repede cifra sa depaseasca 1.000.000. Clica stapanitoare de la Chisinau risca sa ramana fara supusi in foarte scurt timp.
Uniunea Europeana a dovedit ca poate declansa revolutii profunde - si pasnice in acelasi timp - in estul continentului. Romania este si ea supusa unei astfel de revolutii, inscrisa in coordonatele stabilite de negocierile de aderare. In Republica Moldova lipsesc astfel de sine de ghidaj - in toate sectoarele, de la justitie la economie. Insa promisiunea prosperitatii ii face pe oamenii din stanga Prutului sa se indrepte catre Romania. Am calatorit mult prin satele si orasele de dincolo de Prut si peste tot m-am confruntat cu aceeasi intrebare - de cele mai multe ori nerostita: ce face Romania? N-am stiut multa vreme ce sa raspund. Acum raspunsul e clar: Romania este in Uniunea Europeana.
Acordarea cetateniei romane pentru oamenii din stanga Prutului este un minim gest reparatoriu. Nimeni nu i-a chemat pe sovietici in Basarabia - ei au venit calare pe tancuri. Romania este datoare si trebuie sa-si asume aceasta datorie, asa cum a facut-o Germania de vest.
Printre cele mai puternice grupuri germane de media se numara cel fondat in 1947 de jurnalistul hamburghez Axel Springer. Acesta a impus angajatilor sai un set de cinci conditii care trebuiau promovate: sa militeze pentru unificarea celor doua Germanii si pentru unificarea europeana; sa promoveze reconcilierea dintre evrei si germani; sa sprijine NATO si solidaritatea cu Statele Unite; sa respinga orice forma de extremism politic; sa sprijine economia de piata. Grupul de presa condus de Axel Springer a mentinut in permanenta vie ideea ca exista o singura Germanie.
In Romania nu a fost posibil timp de aproape jumatate de secol macar sa pronunti in public cuvantul Basarabia. Unificarea Germaniei a fost posibila in mare masura si datorita grupului de media creat de Axel Springer, care a mentinut treaza atentia opiniei publice. Cei aproape 50 de ani de tacere dintre cele doua maluri ale Prutului au avut efecte devastatoare - si totusi basarabenii nu au uitat care este tara lor.
Romania este datoare fata de oamenii din stanga Prutului - macar cu contravaloarea unui pasaport si a unei carti de identitate. Constantin Argetoianu noteaza in memoriile sale exclamatia plina de indignare a istoricului Nicolae Iorga din timpul Consiliului de coroana care dezbatea ultimatumul sovietic: "Blestem pe noi daca nu ne batem!"
Blestemul de care vorbea Nicolae Iorga poate fi rupt acum printr-o lege si prin simplificarea unor proceduri birocratice. Oamenii din stanga Prutului care isi doresc un viitor mai bun pentru ei si copii lor il pot obtine prin intermediul unei simple legi de acordare a cetateniei. La nevoie, Parlamentul de la Bucuresti nici nu ar trebui sa se straduiasca prea mult, aceasta lege deja exista. Mai trebuie doar deblocata procedura de acordare a cetateniei.