2.000 de morti este estimarea „optimista" a urmarilor unui cutremur de talia celui din 1977. Cea pesimista ajunge la 6.500. In 1977 au murit 1.600 de persoane.

300 de cladiri s-ar putea prabusi in Bucuresti in cazul unui seism asemanator celui din 1977, iar numarul mortilor ar fi de peste 2.000. Acestea sint estimarile specialistilor care au organizat ieri o simulare in centrul istoric al Capitalei.

Intre 10.30 si 12.30, Curtea Veche a rasunat de sirenele pompierilor si ale ambulantelor. Localnicii au fost nevoiti sa o ia pe rute ocolitoare pentru a-si face cumparaturile, iar trecatorii intrau in panica rind pe rind, intrebind daca „e pe bune" sau nu. Iar comerciantii se bucurau ca aveau mai multi clienti, printre care si membri din echipa de interventie, flaminzi dupa un covrig.

Interventiile autoritatilor au fost menite sa arate celor interesati sau celor care se oprisera sa caste gura ca pot sa salveze victimele de la inaltime, ca pot stinge incendiile si ca ranitii pot fi trimisi rapid la spital pentru ingrijiri. Dupa simularea de doua ore, generalii de la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) s-au declarat multumiti de modul in care oamenii lor au intervenit. Intrebat daca subordonatii sai ar face fata unui seism asemanator celui de acum 30 de ani, Aurel Udor, seful IGSU „Dealul Spirii" Bucuresti, a spus: „Fara indoiala, facem fata partial. Nici o tara din lume nu-si poate incadra efective la maximumul situatiei care poate sa apara".

Mai multi profesionisti

Pe de alta parte, Viorel Nemes, prim-adjunct al IGSU, si-a manifestat siguranta ca „avem pregatirea necesara pentru toate categoriile de interventii", explicind ca Romania are acum echipe de interventie profesionalizate, care au plecat de la 19.000 si vor ajunge in 2008 la 42.000 de profesionisti in ale situatiilor de urgenta.

Simularea pare a fi oferit sentimentul de siguranta spectatorilor. Am vorbit cu doi dintre ei, amindoi barbati in jur de 40 de ani, care au asistat curiosi, intrigati, dar si amuzati la intregul spectacol din centrul istoric. Au schimbat pareri, au dat din cap la rapiditatea voluntarilor de la SMURD si s-au uitat atenti la pompierii care miscau furtunurile si scarile de incendiu dintr-o parte in alta.

I-am intrebat la final cum li s-a parut simularea si daca echipajele s-ar descurca bine intr-o situatie reala. „S-au mobilizat chiar bine, au fost rapizi si au adus destule efective, masini de pompieri, ambulante, politie. Cred ca ar fi mult mai bine acum fata de ce a fost in ’77", spune unul dintre ei. Parere impartasita si de colegul spectator: „Sint mult mai bine pregatiti, nu foarte bine intr-adevar, dar mai bine. Dar mai bine sa dea Domnul sa nu se repete situatia".

Referindu-se la posibilitatea de a prevedea un viitor cutremur, specialistii spun ca, prin calcule probabilistice, anuntarea este dificila, iar marjele mari de eroare fac o asemenea estimare inutila.

Scenariul maximal Cercetatorii au facut si un scenariu mai sumbru. Emil Sever Georgescu, seful laboratorului de evaluare a riscului seismic si actiuni in constructii din cadrul Institutului National de Cercetari in Constructii, spune ca pierderile posibile care ar avea loc in Capitala in cazul unui cutremur cu o intensitate de 8 grade ar viza „23.000 de cladiri de locuit, a caror avariere pleaca de la gradul 3 – cladiri care ramin in picioare, insa au nevoie de reparatii, si pina la gradul 5 – cladiri care se darima. Dintre acestea, 1.000 ar urma sa se prabuseasca si peste 4.000 ar fi distruse, nefiind locuibile". In ceea ce priveste pierderile umane, Georgescu spune ca, daca seismul ar avea loc pe timp de noapte, peste 450.000 de locuitori ai Capitalei ar putea fi prinsi in cladirile cele mai supuse pericolului, mentionate mai sus. Dintre acestia, 95.000 de persoane ar fi „captive", adica prinse sub darimaturi, iar Georgescu estimeaza ca ar fi 6.500 de morti si 16.000 de raniti grav, in cladirile cu peste patru etaje.

Ce am invatat dupa ‘77 Catastrofa de acum 30 de ani a rezolvat doar o parte dintre vulnerabilitatile Romaniei.

Pe 4 martie 1977, la ora 21.22, Romania a fost zguduita de un cutremur devastator, cu intensitatea de 7,3 grade pe scara Richter, care in mai putin de un minut a facut 1.578 de victime, dintre care 1.424 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost inregistrati aproximativ 11.300 de raniti, dintre care 7.500 de bucuresteni.

De asemenea, seismul a cauzat distrugerea sau avarierea, la nivel national, a peste 33.000 de locuinte si 700 de intreprinderi, cel mai afectat fiind Bucurestiul, unde 33 de cladiri si blocuri mari s-au prabusit. In Capitala, pagubele au fost evaluate la 1,6 miliarde de dolari, dintre cele doua miliarde estimate la nivel national.

Presedintele de atunci al Romaniei, Nicolae Ceausescu, aflat intr-o vizita in Nigeria, a fost informat despre dezastru la citeva ore de la producerea acestuia, instituind, prin decret prezidential, starea de necesitate pe intregul teritoriu al tarii.

Senzori si ingineri

Seful laboratorului de retea seismica nationala din cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamintului (INCDFP), Constantin Ionescu, a afirmat ca, dupa cutremurul din 1977, pe teritoriul Romaniei a fost instalata o retea de senzori care transmit datele necesare pentru localizarea epicentrului cutremurului.

Constantin Ionescu a apreciat si modul in care sint construite noile imobile. „Din punctul de vedere al cladirilor, dupa cutremurul din 1977 a fost revizuit STAS-ul privind proiectarea imobilelor.

Intirzieri la gaze

Cercetatorul s-a aratat ingrijorat si de ritmul lent al initierii unui cadru legislativ pentru a introduce sisteme pentru blocarea alimentarii cu gaze in cazul unui seism puternic.

„Aceste dispozitive exista si nu costa mai mult de 300 de euro. Pot fi utilizate pentru fiecare conducta de gaze care intra in imobil si actioneaza independent: sint atasate strins pe cladire, iar daca aceasta este zguduita mai tare, se declanseaza blocind gazele", a explicat Constantin Ionescu.