Traim vremuri absolut timpite daca Gabriel Liiceanu a ajuns sa fie atacat de ziarul ĄZiua" pe prima pagina sub acuzatia de plagiat, iar Mircea Badea sa citeze chestia asta la emisiunea lui. Cred ca in acest moment democratia romaneasca e pura butaforie. Probabil ca aceasta ancheta in care a aparut numele lui Heidegger a fost facuta de baiatul ala de la televizor care vorbeste cu capsatorul si se rasteste la un cuier. Gestul celor de la ĄZiua" este similar in demnitate celui facut de un om in toata firea care se-apuca sa-l urecheze pe copilul naiv al dusmanului sau, in cazul de fata presedintele. Imi exprim sprijinul fata de dl Liiceanu si-l asigur ca pe Heidegger l-am priceput din cursurile Domniei sale si nu din editorialele lui Rosca Stanescu. Totusi, aceasta eticheta mizera de plagiat survine in viata intelectuala a dlui Liiceanu ca o consecinta aberanta a deschiderii unui front de lupta in care etichetarea calomnioasa a fost principala arma folosita in polarizarea unor tabere pe criterii, sa le spun ideologice. Dl Basescu a inventat-o, iar jocul asta timpit, scapat acum de sub control, e integral opera Domniei sale. Pariez chiar ca acest tip de razboi civil de gherila il va si ucide politic. Care e ideea? Nu poti sa-ti permiti sa nu crezi ca Basescu e simbolul luptei anticomuniste, izbavitorul de coruptie si patronul dreptatii din Romania pentru ca automat esti taxat drept un mincinos platit sa-l denigreze. N-ai nici o sansa sa beneficiezi de clauza de sinceritate in suspiciunile tale cum ca Basescu e un animal politic care vrea sa domine lantul trofic si n-are nici un ideal. Suspectez ca dl Liiceanu a fost lovit de adversarii dlui Basescu care au invatat de la maestrul de la Cotroceni regulile jocului murdar al lipirii etichetelor. E trist, e foarte trist!