Peste 12% dintre romani declara ca au auzit sau au fost, intr-o forma sau alta, hartuiti sexual la locul de munca, insa pana acum nu s-a inregistrat nici o sentinta de sanctionare a unor astfel de comportamente. Un studiu prezentat ieri, si realiz
Peste 12% dintre romani declara ca au auzit sau au fost, intr-o forma sau alta, hartuiti sexual la locul de munca, insa pana acum nu s-a inregistrat nici o sentinta de sanctionare a unor astfel de comportamente. Un studiu prezentat ieri, si realizat de IMAS la comanda Centrului Parteneriat pentru Egalitate (CPE) si Fundatia Concept, in Iasi, Constanta, Cluj si Bucuresti, releva ca romanii, de cele mai multe ori nici nu constientizeaza ca sunt hartuiti sexual.
Cele mai multe persoane considera ca sunt hartuite sexual doar atunci cand se lovesc de forme grave, cum ar fi incercarea de a avea relatii sexuale cu forta sau in urma amenintarilor, sau chiar atunci cand sunt promise recompense in schimb. Atingerile nepotrivite, imbratisarile sau folosirea limbajului cu conotatie sexuala sunt percepute ca forma a hartuirii sexuale de procente mult mai mici dintre respondenti.
"Hartuirea sexuala este un comportament care nu este dorit de una dintre parti si e de natura sexuala. Poate sa apara in orice moment, pentru ca nu exista ceva care sa favorizeze aparitia ei", a explicat presedintele executiv de la CPE. Roxana Tesiu. Aproximativ 90% dintre persoanele chestionate considera hartuirea sexuala o problema grava, care trebuie pedepsita legal, insa doar 54,9% dintre cei care au fost cuprinsi in studiu, majoritatea barbati, stiu ca exista o lege care pedepseste astfel de fapte, 12,8% au afirmat ca nu exista, iar 32,3% ca nu stiu. Doua treimi dintre subiecti apreciaza ca hartuirea sexuala are urmari grave pentru persoana hartuita si peste 80% ca afecteaza negativ viata profesionala a acesteia, iar 57,1 la suta cred ca refuzul ferm ar fi suficient pentru a descuraja actele de hartuire. In acelasi timp insa, atitudinea de "blamare a victimei" este inca foarte raspandita, afirmandu-se ca victima este macar partial responsabila de ceea ce i s-a intamplat. Aproximativ doua treimi dintre respondenti considera ca situatia de hartuire este provocata chiar de catre victima, prin tinuta abordata, prin comportamentul afisat.
Femeile tinere sunt cele mai expuse
Cele mai multe cazuri de hartuire la locul de munca au loc intre sef si subordonat, insa pot aparea si intre colegi care nu se afla intr-o relatie de subordonare si uneori chiar intre persoane de acelasi sex, au afirmat reprezentantii CPE. Aproximativ o treime dintre respondenti considera ca hartuirea sexuala nu poate fi evitata in relatia dintre sef si angajat. Pe de alta parte insa, un acord destul de mare (aproape jumatate dintre subiecti) il intruneste si opinia potrivit careia de multe ori persoanele care spun ca sunt hartuite exagereaza, existand riscul sa abuzeze de aceste acuzatii. Opinia este insa mai raspandita in cazul barbatilor: aproximativ 80% dintre barbati, comparativ cu numai doua treimi dintre femei, considera ca exista multe persoane care abuzeaza de acuzatiile de hartuire sexuala. Roxana Tesiu a afirmat ca femeile considera, intr-o proportie mai mare decat barbatii, ca privirile, gesturile deocheate, limbajul cu conotatie sexuala, sarutul fara voie sau intalnirile amoroase reprezinta hartuire sexuala. Din studiu, care a vizat si frecventa hartuirii de acest tip la locul de munca, a rezultat faptul ca femeile tinere sunt cele mai expuse acestui fenomen. Astfel, o cincime dintre respondentii cu varste cuprinse intre 18 si 29 de ani au recunoscut fie ca au fost hartuiti la locul de munca, fie ca au auzit despre astfel de lucruri, comparativ cu mai putin de 5% dintre persoanele de 60 de ani si peste care au raspuns afirmativ la aceasta intrebare. Din studiul citat mai reiese ca cele mai multe cazuri sunt identificate la persoanele cu studii medii, iar dintre orasele in care acesta a fost realizat, incidenta cea mai mare a fost in Bucuresti si Cluj.
Studiul a fost realizat in perioada 9-16 noiembrie 2006, pe un esantion de 648 de persoane de peste 18 ani, marja de eroare fiind de plus/minus 3,8%.
n
Ghid practic pentru persoana hartuita
CPE a prezentat Ghidul "Hartuirea sexuala la locul de munca - ghid practic" in care sunt prezentati toti pasii pe care trebuie sa-i urmeze o persoana care este hartuita sexual pentru a-si rezolva problema.
O persoana care se considera hartuita sexual poate, pentru a obtine solutionarea situatiei, in primul rand sa ceara direct si ferm celui/celei care o/il hartuiste sa inceteze acest comportament. Daca problema persista, trebuie sa avertizeze in scris agresorul. Aceasta scrisoare poate reprezenta o proba in cazul unei reclamatii sau a unei chemari in judecata. Daca este vorba de un coleg, atunci persoana agresata se poate adresa sefului direct, iar daca hartuitorul este seful direct poate fi sesizat managerul general sau angajatorul. De asemenea, se poate solicita sprijinul sindicatului. Daca pe plan intern nu se rezolva nimic, se poate trimite, in acelasi timp, o sesizare catre Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse, o petitie scrisa la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. Petitia nu poate fi anonima, iar termenul pana la care persoana care face plangerea poate sesiza CNCD este de un an de la data savarsirii faptei. Se pot aduce orice fel de probe, inclusiv inregistrari audio sau video. CNCD poate sa sanctioneze atat pe hartuitor, cat si institutia angajatoare, daca aceasta a fost toleranta fata de comportamentul hartuitorului. De asemenea, se poate trimite o sesizare scrisa catre Inspectoratul Teritorial de Munca si se mai poate adresa o cerere catre Judecatorie, Instanta Civila sau cea Penala. Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru si nu este conditionata de sesizarea CNCD.
Abordarea hartuitorului
Legat de modul in care pot fi rezolvate astfel de situatii, 39,2% dintre respondenti au declarat ca au incercat sa vorbeasca cu hartuitorul, 27,3% nu au facut nimic pentru ca au considerat ca lucrurile se vor rezolva cu timpul, peste 15% au demisionat pentru a scapa de problema, 12,1% au incercat sa discute cu alta persoana din conducere, iar 6,3% au dat agresorul in judecata si 5% s-au adresat unor institutii responsabile. In 25% dintre cazuri persoana nu a facut nimic. "Mai mult de jumatate din cei care se confrunta cu o situatie de hartuire sexuala nu fac nimic, asteptand ca situatia sa se rezolve de la sine, aproape 42% au initiativa unei discutii cu hartuitorul in speranta ca pot rezolva problema pe cale amiabila si 15% discuta cu conducerea sau inainteaza o plangere catre una dintre institutiile responsabile", a precizat directorul CPE Irina Sorescu. Cei mai multi respondenti, 8,4% dintre cei chestionati, au identificat folosirea limbajului cu conotatie sexuala drept cea mai frecventa forma de hartuire, iar privirile si atingerile nepotrivite au fost mentionate de 6,5 si respectiv 5,2% dintre interlocutori. Incercarea de a avea relatii sexuale cu forta sau prin amenintare au fost mentionate mai putin, de 3,3 si respectiv 2,6% dintre persoanele chestionate.
Proiectul "Spune NU hartuirii sexuale!"
Proiectul "Spune NU hartuirii sexuale", derulat de CPE, isi propune implicarea societatii civile in sustinerea persoanelor hartuite sexual pentru a apela la mijloacele legale existente. Proiectul se deruleaza in perioada 2006-2007, este finantat de Comunitatea Europeana, prin Programul Phare - Societatea Civila, Componenta 3 Democratie, drepturile omului, statul de drept si independenta justitiei si de Centrul Parteneriat pentru Egalitate - CPE. Beneficiarii directi sunt persoanele angajate in munca (indiferent de sex), din patru orase (Bucuresti, Cluj Napoca, Constanta, Iasi), cuprinse in grupa de varsta 18-35 ani si cu nivel de educatie mediu si superior. In cele patru orase, printre beneficiarii programului mai figureaza 80 de membri ai organizatiilor sindicale, cu atributii pentru asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati la locul de munca, 200 de reprezentanti ai patronatelor (angajatori), 400 de manageri de resurse umane din companii mari si mijlocii. Pe langa realizarea studiului privind perceptia publicului din orasele medii si mari asupra hartuirii sexuale, CPE a realizat un ghid referitor la hartuire sexuala destinat persoanelor care pot oferi suport victimelor hartuirii (sindicate, manageri resurse umane, angajatori, ONG-uri). De asemenea, se organizeaza cursuri de informare si instruire pentru 80 de membri ai organizatiilor sindicale, responsabili cu asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati la locul de munca, derularea a 4 campanii locale de constientizare si informare a persoanelor din grupul-tinta.
Legile exista
In Romania exista doua legi care prevad pedepsirea hartuirii sexuale, respectiv Legea 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati si Legea 324/2006 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Cu toate acestea, pana acum nu exista nici o decizie pronuntata de o instanta de judecata in acest sens, iar la consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) si Inspectia Muncii, institutii care au atributii in acest domeniu, au fost inregistrate patru plangeri care, din lipsa de probe, nu au putut fi solutionate favorabil. In cazul in care o persoana reuseste sa dovedeasca faptul ca a fost hartuita, agresorul poate fi amendat de CNCD cu sume cuprinse intre 400 si 4000 de lei, sau de Inspectia Muncii, amenda in acest caz fiind cuprinsa intre 1500 si 15.000 de lei. De asemenea, daca fapta intra sub incidenta Codului Penal, agresorul risca inchisoare de la trei luni la doi ani, iar partea vatamata poate cere daune sau chiar recapatarea locului de munca sau a functiei pe care o detine inainte de momentul hartuirii.
Tipuri de comportament
Hartuirea sexuala consta in comportamente de amenintare, constrangere, intimidare, umilire, realizate de catre o persoana impotriva alteia. Aceste comportamente sunt de natura sexuala si pot fi verbale, non-verbale sau fizice. De cele mai multe ori, persoana care hartuieste abuzeaza de functia indeplinita la locul de munca, cu scopul de a obtine anumite beneficii de natura sexuala din partea persoanei hartuite. Efectele unor astfel de comportamente sunt negative si afecteaza atat persoana hartuita, cat si organizatia in care aceasta lucreaza, in special pentru ca performanta persoanei scade, iar negocierea aspectelor privind promovarea, formarea, salarizarea etc. nu raman procese obiective, ci sunt afectate/influentate de componentele negative ale persoanei care hartuieste.
Efectele hartuirii sexuale
Hartuirea sexuala are impact negativ atat asupra organizatiei ca intreg, cat si asupra persoanelor direct afectate de aceste comportamente. In functie de forma in care se manifesta si de contextele specifice in care apar, comportamentele de hartuire sexuala determina consecinte foarte grave, care pot fi de natura: psihologica (depresie, anxietate, soc, nesiguranta, jena), fizica (dureri puternice de cap, oboseala, epuizare, ulcer, palpitatii) si poate avea impact asupra performantei si carierei (demotivare, performanta scazuta, pierderea oportunitatilor de promovare, lipsa atasamentului fata de organizatie, lipsa de initiativa, de interes pentru munca neincredere in competentele proprii).


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.