In vreme ce presa internationala intretine zvonurile referitoare la o potentiala atacare a Iranului, sustinand ca SUA ar fi pregatite sa execute un bombardament "in 24 de ore", daca situatia o va impune, Teheranul nu da crezare dezmintirilor oferite de Washington si se declara pregatit de o replica militara "oriunde". Intre timp, Kievul s-a alaturat pretentiilor la "consultari" emise de Moscova in cazul scutului american antiracheta, premierul ucrainean, Viktor Ianukovici, criticand, ieri, negocierile directe desfasurate de SUA cu autoritatile din Cehia si Polonia pe marginea instalarii, in cele doua state, a unor componente ale sistemului de protectie vizand amenintarile balistice iraniene si nord-coreene.
"In cazul in care SUA ar face greseala de a ataca Iranul, sunt singur ca poporul iranian le va da o lectie pe masura", a declarat, ieri, ambasadorul iranian la Moscova, Gholamreza Ansari. Mai putin convins de argumentele invocate recent de partea rusa, potrivit carora arsenalul iranian nu ar permite Teheranului o replica de anvergura, Ansari a precizat ca Iranul "nu va avea nici un fel de limite atunci cand va reactiona", de vreme ce "ar putea riposta oriunde". Desi a apreciat drept "posibil" un eventual atac al SUA, diplomatul iranian nu a exclus ipoteza ca "amenintarile americane sa se dovedeasca a fi, pana la urma, un razboi psihologic", Teheranul fiind, totusi, dispus sa dialogheze cu Washingtonul "de pe pozitii egale". Anterior, oficialii de la Teheran s-au declarat "pregatiti de orice situatie, chiar si de razboi", ministrul de Externe, Manouchehr Mottaki, respingand, ieri, drept "ilegale si ilegitime" pretentiile Occidentului privind suspendarea activitatii de imbogatire a uraniului. In replica, premierul britanic, Tony Blair, a apreciat ca Iranul comite "o mare eroare" ignorand solicitarile ONU de abandonare a programului nuclear.
Bombardarea Iranului, executabila "in 24 de ore"
Oficialii americani au dezmintit in repetate randuri zvonurile referitoare la o eventuala interventie in Iran, alimentate, insa, de presa internationala, potrivit careia Washingtonul ar avea in vedere o noua incursiune armata in Orientul Mijlociu. O unitate a Pentagonului pregateste o noua interventie in regiune, scria cotidianul britanic Independent in editia de luni, precizand ca publicatia americana New Yorker nota, in ultimul numar, ca autoritatile americane au desemnat deja un grup de experti, "insarcinati cu elaborarea unui plan de bombardare a Iranului, care ar putea fi pus in aplicare in 24 de ore, la ordinul presedintelui" George W. Bush. Ipoteza unei eventuale operatiuni militare in regiune era reluata, la finalul saptamanii trecute, de Telegraph, potrivit caruia Israelul ar fi antamat negocieri cu SUA in vederea obtinerii permisiunii de survolare a Irakului, pentru a ataca, in caz de nevoie, facilitatile nucleare iraniene. Trei state arabe ar fi dispuse sa acorde Israelului un coridor aerian pentru bombardarea locatiilor in cauza, preciza, la randul sau, un cotidian kuweitian, nominalizand Emiratele Arabe Unite, Omanul si Qatarul la acest capitol.
Kievul stramba din nas la scutul antiracheta
Zvonurile referitoare la o eventuala atacare a Iranului se dovedesc insa deosebit de credibile la Moscova, expertii rusi apreciind ca SUA ar putea opta pentru o actiune unilaterala in regiune. Oficialii moscoviti nu cred insa in amenintarea iraniana, contestand cu fiecare ocazie initiativa SUA de instalare a unor elemente ale scutului antiracheta in Europa, pe motiv ca dispozitivele balistice de care dispune Teheranul nu ar putea atinge in nici un caz continentul american, desi oficialii iranieni au anuntat, recent, testarea, cu succes, a unei rachete in spatiu. Mai nou, pretentiile emise de autoritatile ruse cu privire la consultarea Moscovei in aceasta chestiune s-au dovedit molipsitoare pentru Kiev. "Problemele amplasarii ar fi trebuit discutate inainte cu toata lumea, inclusiv cu Ucraina si Rusia", a declarat, ieri, premierul ucrainean, Viktor Ianukovici, pentru cotidianul german Handelsblatt, apreciind ca planurile SUA ar putea afecta relatiile Kievului cu Varsovia si Praga.
n