Gigi Becali, fratii Paunescu si Ilie Carabulea ar fi, potrivit AVAS, ultimii investitori care ar vrea sa cumpere activele Tractorul. Pentru a face tractoare, zic ei, si nu pentru speculatii imobiliare. Mai multi investitori romani sint interesati sa cumpere activele Tractorul Brasov dupa ce fabrica va fi lichidata voluntar, a declarat presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Teodor Atanasiu. El a nominalizat grupul din care face parte firma Atlassib, pe Gigi Becali si pe fratii Paunescu, alaturi de mai vechiul doritor al uzinei brasovene, firma indiana Mahindra&Mahindra.

Strategia AVAS este sa vinda initial activele cu care sa se continue productia de tractoare si apoi restul de active, din aceste tranzactii urmind sa se plateasca datoriile catre stat. „Lichidatorul va vinde toate activele, activ cu activ, incercind sa acoperim cit mai mult din datoriile uzinei", a spus Atanasiu, care a mai afirmat ca, dupa aceasta operatiune, firma Tractorul va disparea.

Teren de 130 de milioane de euro

Activele Tractorului, reevaluate la zi cu terenuri, cu cladiri si utilaje, valoreaza in jur de 200 de milioane de euro, iar datoriile societatii depasesc 800 de milioane de euro. Marea miza a Tractorului o reprezinta, insa, cele aproape 140 ha de teren pe care le detine uzina, majoritatea bune de construit, in apropierea garii centrale din Brasov. Potrivit unor surse locale, valoarea de piata a terenului de pe platforma Tractorul este estimata la peste 130 de milioane de euro. Liderul de sindicat de pe platforma brasoveana, Gheorghe Apostu, spune ca terenurile sint atractive deoarece in Brasov nu mai exista terenuri intravilane disponibile. El spune ca AVAS a estimat pretul unui metru patrat de teren din incinta intreprinderii la 35 de euro. In conditiile in care, peste drum de Tractorul, preturile sar de 100 de euro. „Este clar ca terenurile au fost subevaluate", mai spune Gheorghe Apostu.

Spun ca vor tractoare

Se pune asadar intrebarea daca investitorii romani care se inghesuie acum la Tractorul vor sa faca tractoare (adica sa cumpere fluxurile de productie) sau afaceri imobiliare. Ilie Carabulea, omul de afaceri sibian care detine Atlassib, spune ca este interesat de viitorul fabricii. „Sintem interesati de cumpararea fluxului de productie pentru ca vrem sa-l dezvoltam si sa-l diversificam. In cazul in care vom cistiga, intentionam, de asemenea, sa producem si pentru export", a spus Ilie Carabulea, care a refuzat sa spuna cit va oferi. Nici vreunul dintre fratii Paunescu, nici Gigi Becali nu au putut fi contactati ieri, dar patronul Stelei si-a trimis deja oamenii sa studieze chestiunea. Liderul filialei Brasov a Partidului Noua Generatie, Adrian Muresan, sustine ca au avut loc deja discutii in acest sens cu liderul de sindicat Apostu, iar Becali a cerut sa se mai efectueze o serie de analize economice. Apostu a confirmat intilnirea. Suma pe care ar trebui s-o investeasca la Brasov liderul PNG, conform sindicalistilor, se ridica la opt milioane de euro pentru achizitionarea modulului de productie, plus 20 milioane, pentru a pune in functiune fabrica.

Istoria privatizarilor esuate

Prima tentativa esuata a avut loc in 1995, cind s-a negociat cu New Holland, divizie a Fiat. Au urmat apoi discutii cu Daewoo, in 1996, si cu grupul egiptean Diapco, in 1998. In 2002, venea o oferta ferma din partea MYO-O, firma autohtona care cumparase Semanatoarea Bucuresti. Negocierile au esuat pentru ca investitorii n-au vrut sa-si asume si plata datoriilor. In 2003, intra in scena producatorul italian Landini, dar, chiar daca s-a semnat si contractul de privatizare (Landini urma sa preia compania in totalitate si sa plateasca 45,3 milioane de euro), transferul nu s-a mai facut - la finalul lui 2004, italienii au anuntat ca nu mai vor fabrica. In 2005, a venit firma indiana Mahindra& Mahindra, care a cistigat, tot in fata celor de la MYO-O, in urmatoarea tentativa a statului de a vinde uzina. Negocierile au fost stopate, pentru ca indienii n-au vrut sa-si asume datorii de 180 de milioane de euro, iar statul nu le-a sters.