E o exagerare grosolana (cu bataie electorala insa) sa spunem ca avem un presedinte-dictator; e cu atit mai ridicol sa spunem ca avem un presedinte-dictator mediocru. Presedinte-bautor? Hm! De ce nu, in oglinda, si un presedinte-mincator? Insa e tot mai evident ca avem un presedinte-telefonist. E bine sa luam in serios aceasta formulare; analiza serioasa a ei ne duce dincolo de un inevitabil nivel anecdotic. Telefonul este un „personaj" exotic, dar bine reprezentat in istoria politica recenta a Romaniei. De regula, telefonul isi face aparitia in contexte incarcate de promiscuitate. Sa ne amintim putin. Am avut, chiar la debutul tranzitiei noastre, un telefon celebru la Moscova - „pentru a spune cine sintem si ce dorim". Apoi, din acelasi pachet, un fir rosu binecuvintat de acelasi Ion Iliescu, cu un capat la Cotroceni si cu altul, din nou, la Moscova. La mijlocul deceniului trecut, au fost si niste telefoane „otravite", cu apelanti social democrati si cu intentii ale acestora profund discutabile sub aspectul moralitatii. De asemenea, un fir scurt - de telefon, desigur - catre TVR a avut cel mai longeviv presedinte al Romaniei de dupa 1989. Ilie Botos, fostul procuror general, a povestit, cind a avut dezlegare, si despre un telefon primit de la premierul Calin Popescu Tariceanu, al carui subiect era, bineinteles, Dinu Patriciu. Recent, doi ministri ai guvernului Tariceanu au vorbit la telefon cu alti „baieti destepti" si, din cauza asta, au mari probleme. Am ales doar citeva exemple de telefoane care au umplut multe pagini de ziare si care au tinut capul de afis al multor telejurnale. Ele sint, in realitate, mult mai multe; un inventar cit mai complet al acestora ar permite scrierea unei istorii a Romaniei contemporane dintr-o perspectiva inedita.

In aceasta insiruire sumara, care puncteaza momente importante din tranzitia postcomunista romaneasca, actualul sef al statului este cel mai recent si, totodata, cel mai neobisnuit purtator de telefoane care fac istorie. Traian Basescu da in miez de noapte telefoane la diverse televiziuni. Nu, nu e anticonstitutional, cum s-ar putea grabi sa spuna unii. E chiar interesant.

Intii, e atipic - greu de crezut ca exista vreun alt presedinte din Uniunea Europeana care sa fie, in acest fel, vorbaret. In al doilea rind, telefoanele presedintelui Romaniei marcheaza un punct de cotitura in istoria telefoanelor celebre din Romania. Telefoanele lui Traian Basescu nu sint ascunse; sint, dimpotriva, publice, adesea chiar intr-un mod ostentativ. La vedere, razboinice, intempestive, mana cereasca din perspectiva audientei pentru diversi moderatori blocati in citeva idei si acelea fixe, apelurile prezidentiale spun insa si ceva grav despre cel care le initiaza. Mai ales in aceasta privinta e de discutat.

„Alo! Sint Traian si sint din ce in ce mai singur" - asta par sa spuna, in esenta, telefoanele pe care le da seful statului. Dupa seria de tavaleli la care am asistat in ultimele saptamini, dupa mai multe biletele (si coli A4), dupa schimbari la fata si tradari pe fata, dupa demisii si manipulari mediatice de amploare, dupa ce temele adevarate au fost inlocuite cu multe teme false pe agenda publica, cel mai fericit deznodamint posibil pentru Traian Basescu este acesta: a intors pina la urma situatia in favoarea sa, dar e ranit. E, pentru prima data de cind e presedinte al Romaniei, serios ranit. Pentru adversarii sai, mai vechi sau mai noi, lupta a devenit una personala; de aceea, loviturile trimise catre Traian Basescu sint mai puternice decit niciodata.

Nu m-am indepartat de subiect: telefoanele pe care le da seful statului sint din acest film. Ele sint, dupa cum o spune sau o sugereaza insusi seful statului, adresate „poporului", iar acesta este un indiciu important. Sint telefoane prin care Traian Basescu vorbeste si comunica peste capul politicienilor. E greu de anticipat daca ele vor continua sau nu. Ceea ce e important e altceva: singure, telefoanele date pentru „popor" vor fi tot mai putin eficiente. Presedintele Romaniei are nevoie de o noua strategie, de o noua alianta. De un nou contract, de un nou pact; cele de acum si-au epuizat magia.