Paradoxal, Rusia are relatii mult mai cordiale cu Europa Occidentala decat cu fostii "frati din lagarul socialist", deveniti intre timp membri cu drepturi depline in UE. Comportamentul acestora starneste ingrijorare la Moscova. Semnale la fel de proaste vin si din partea tarilor baltice, proaspat admise in NATO. Decizia Estoniei de a desfiinta cimitirele soldatilor sovietici cazuti in timpul celui de-al doilea razboi mondial a produs stupoare si revolta in Rusia. Kremlinul este, insa, mult mai ingrijorat de pozitia Poloniei, stat pe care il considera drept un pion otravit al Statelor Unite in cadrul Uniunii Europene. Anul trecut, Varsovia a reusit sa blocheze - exercitandu-si dreptul de veto - noul Acord de cooperare si parteneriat UE-Rusia. Saptamana trecuta, premierii Poloniei si Cehiei au declarat, in cadrul unei conferinte de presa comune, ca tarile lor sunt gata sa gazduiasca scutul anti-racheta dorit de americani. Agentia "Rusia la zi" a monitorizat reactiile aparute in presa rusa. (Miruna Munteanu)
Discursul lui Putin la München
Dupa incendiarul discurs rostit la München de presedintele Vladimir Putin, extrem de critic la adresa Statelor Unite, reactiile nu s-au lasat asteptate. Cele mai virulente nu au venit insa de la Washington, ci din partea unor politicieni est-europeni. Faptul nu a trecut neobservat in presa rusa. Fostii aliati din Pactul de la Varsovia sunt "mai catolici decat Papa", comenta, ironic, "Komsomolskaia Pravda". Spre exemplificare, aceeasi publicatie citeaza declaratia lui Marek Kuhcyzinski, liderul grupului parlamentar al formatiunii de guvernamant, "Partidul Legii si Justitiei": "Daca la conferinta de la München s-ar fi deplasat premierul Jaroslaw Kaczynski, s-ar fi putut incinge o bataie cu pumnii (cu Putin - n. KP.)".
La randul sau, ministrul polonez al Apararii, Alexander Schiglo (care s-a remarcat prin propunerea de a-i da afara din armata pe toti ofiterii care au studiat in URSS) a concluzionat: "Baloanele de sapun s-au spart. Putin a aratat adevaratul chip al Rusiei." Un pretext pentru Polonia de a aproba amplasarea pe teritoriul sau a controversatului sistem anti-racheta american - comenteaza "Komsomolskaia Pravda". In opinia cotidianului moscovit, actiunile Varsoviei sunt dirijate de Statele Unite, Washingtonul fiind deranjat de revenirea Rusiei pe scena geopolitica.
De aceasi parere este si Eduard Lozanski, presedinte al Universitatii americane din Moscova, care crede ca, dupa discursul lui Putin de la München, Occidentul a inteles ca trebuie sa abandoneze definitiv ideea unei Noi Ordini Mondiale in care Rusia sa fie ignorata. Intr-un comentariu pentru "Novie Izvestia", Lozanski explica: "Trebuie admis cu amaraciune ca America si Europa nu au folosit sansa istorica de a face din Rusia parte a lumii occidentale, dupa prabusirea comunismului. (...) In loc sa finanteze restructurarea economiei ruse si trecerea ei la una de piata, unele banci americane au contribuit, adesea incalcand legea, la scoaterea din Rusia si plasarea in Occident a sute de milioane de dolari. Fostul ministru rus al Apararii, Igor Sergheev, a declarat ca Rusia era dispusa sa se alature Americii in elaborarea unui sistem strategic antiracheta. De mai multe ori, Serghei Ivanov a sugerat participarea Rusiei la desfasurarea unui sistem tactic de aparare pe continentul european. Toate aceste propuneri au fost respinse. Acum, SUA negociaza cu Polonia si Cehia plasarea de rachete de aparare la frontiera cu Rusia. Iar Robert Gates plaseaza Rusia pe acelasi rang cu Iranul si Coreea de Nord. Pe acest fundal, brutalitatea tonului lui Vladimir Putin, la München, la adresa SUA nu are nimic neasteptat. In decursul anului trecut, relatiile dintre Rusia si SUA s-au degradat brusc, iar dupa München, s-au apropiat din nou de limita periculoasa."
Pioni americani in UE
"Americanilor nu le da mana sa se ia la harta, deschis, cu Rusia", crede "Komsomolskaia Pravda". Asa ca Washingtonul prefera sa se foloseasca de "aliatii care le canta in struna". Desi Uniunea Sovietica nu mai exista de peste 15 ani, politicienii est-europeni denunta tot mai tare "ambitiile imperialiste" ale Moscovei, periclitand relatiile dintre Rusia si UE - comenteaza aceeasi publicatie. Lor li s-au alaturat fostele republici baltice, proaspat admise in NATO.
Politicienilor est-europeni li se reproseaza nu doar discursul foarte agresiv la adresa Rusiei, ci, mai ales, o serie de initiative concrete, economice si militare. Exemplul cel mai cunoscut este cel al Poloniei, care a reusit sa blocheze, anul trecut, semnarea Acordului de cooperare intre Rusia si Uniunea Europeana. Folosindu-se de dreptul de veto pe care i-l acorda statutul de membru deplin al UE. Incidentul a deranjat nu numai Moscova, ci si Bruxelles-ul. "Komsomolskaia Pravda" explica: "Atat UE, cat si Rusia, sunt de mult gata sa semneze noul acord de cooperare si parteneriat. Dar Varsovia s-a consultat cu Washingtonul si a inceput sa se agite, punandu-si veto-ul peste acest acord. Formal, polonezii s-au suparat pentru ca autoritatile ruse au interzis importul de carne poloneza de proasta calitate. Desi nu este un secret ca, pe langa carnea din productie proprie, Polonia vindea sub etichetele sale si carne straina, la fel de proasta insa. Deciziile Uniunii Europene se adopta dupa principiul unanimitatii. Asa ca, acum, Berlinul, Parisul si Roma asteapta ca Polonia sa dea unda verde semnarii documentului cu Rusia. In timp ce Varsovia asteapta... vesti de peste Ocean."
Polonia si Cehia asteapta scutul american
Luni, 19 februarie, in timpul unei conferinte de presa, premierul polonez, Jaroslaw Kaczynski, si omologul sau ceh, Mirek Topolanek, au lasat sa se inteleaga ca sunt gata sa accepte propunerile americanilor cu privirea la amplasarea controversatului scut antiracheta pe teritoriul statelor lor.
Polonia si Cehia au convenit sa discute de pe o pozitie comuna cu SUA despre desfasurarea bazelor. Saptamana trecuta, Jaroslaw Kaczynski declara presei ca guvernul sau este in principiu de acord cu plasarea sistemului de aparare antiracheta. "Dar nu in orice conditii" - noteaza Vedomosti. Un diplomat polonez de la Moscova a declarat publicatiei ca Varsovia le-ar putea cere americanilor sa modernizeze sistemul de aparare anti-aeriana a Poloniei. Ar putea fi vorba de livrarea unor rachetele sol-aer Patriot RAC 3 si, eventual, THAAD. In prezent, sistemul de aparare polonez este dotat cu rachete sol-aer de fabricatie sovietica.
Premierii Kaczynski si Topolanek si-au exprimat convingerea ca scutul american va fi utilizat doar in folosul apararii pasive a statelor NATO si nu va constitui o amenintare la adresa Rusiei. La Moscova, lucrurile se vad, insa, altfel. Rusia a declarat in repetate randuri ca apreciaza ca inadmisibila constructia de sisteme antibalistice in Polonia, atat de aproape de granitele sale.
"Defasurarea acestor arme nu se justifica din punct de vedere militar" - crede Evgheni Miasnikov, expert al Centrului de studiu al problemelor de dezarmare din cadrul Fondului International de Tehnologie si Investitii. El sustine ca rachetele antibalistice amplasate in Polonia nu vor fi, oricum, in masura sa "bareze" eventuale rachete rusesti indreptate spre SUA. Asa ca declaratiile pe aceasta tema nu au alt scop decat intimidarea tarilor est-europene.
In opinia lui Mihail Barabanov, editor stiintific al revistei "Eksport Voorujenii", prin performantele sale, sistemul desfasurat in Europa este orientat mai ales impotriva Iranului. Totusi, americanii s-ar putea folosi de radarul din Cehia pentru a supraveghea spatiul aerian rusesc.
Generalul Nikolai Solovtov, comandantul Trupelor de rachete strategice rusesti (RVSN), a avertizat ca Rusia ar putea denunta Tratatul din 1987 pentru eliminarea rachetelor cu raza scurta si medie de actiune, si ca RVSN ar putea primi rachete cu raza medie de actiune in 5-6 ani.
Pe de alta parte, Danielle Pletka, vicepresedinte la "American Enterprise Institute", aprecia ca Rusia nu are nici un drept sa dicteze altor tari ce trebuie sa faca la ele acasa.
Cam la fel gandesc si responsabilii de la Praga. Publicatia "Neviditelny" nota: "In conditiile unor stranse relatii de alianta cu Occidentul, in special cu SUA, nu avem de ce ne teme, chiar daca pe directia noastra vor fi indreptate toate rachetele rusesti. Cu toata agresivitatea lui, imperialismul rus este foarte fricos si de aceea este foarte previzibil."
In Franta, Germania, ba chiar in Marea Britanie, politicienii, ca sa nu mai vorbim despre opinia publica, nu se grabesc asa de tare sa aprobe la unison instalarea in Europa de Est a elementelor scutului american - comenteaza "Komsomolskaia Pravda". Pentru ca ele constituie tinte potentiale in cazul unui conflict armat. Si sunt amplasate aici, in Europa, nu in indepartata America. Cui ii place asa ceva? Dar Praga si Varsovia se incovoaie in fata Washingtonului, invitandu-l sa le aduca radare si rachete. Iar "batrana Europa" se vede nevoita sa priveasca si sa inghita tacuta totul.
Rusia, pregatita
sa desfiinteze vizele pentru Europa
Marti, la Soci, presedintele rus Vladimir Putin a declarat ca tara sa este pregatita sa treaca la un regim fara vize cu Uniunea Europeana "chiar incepand de maine, dar partenerii nostri europeni nu sunt gata de acest lucru", anunta ITAR-TASS. Liderul de la Kremlin s-a aratat optimist, apreciind ca Rusia si Europa "merg in directia corecta", iar daca vor coopera la fel si pe mai departe, se va ajunge si la desfiintarea regimului de vize. De altfel, la sesiunea europarlamentara care a avut loc la Strasbourg, in urma cu o saptamana, simplificarea regimului de vize dintre Rusia si UE a fost aprobata cu o larga majoritate: 453 de parlamentari au fost de acord, in timp ce numai 56 au votat impotriva.
Moscova se teme ca rusofobia politicienilor veniti din Europa de Est i-ar putea periclita, in viitor, relatiile cu Uniunea Europeana.
Pentru ca lucrurile sa se schimbe este nevoie de cel putin o generatie, este de parere Alexander Rahr, membru al Consiliului german pentru politica externa. Intervievat de "Komsomolskaia Pravda", acesta a explicat: "Nu e nimic de mirare ca fostii aliati ai URSS manifesta astazi aceasta atitudine. In primul rand, elitele locale sufera de un puternic complex. Multi dintre politicieni s-au aflat in functii de conducere si in vremurile socialismului. Acum ei au devenit democrati, dar pentru ca atunci construiau comunismul, ei acuza in primul rand Rusia. In plus, in tarile est-europene exista o ura fata de Rusia, pentru ca ele au fost tinute sub papucul Moscovei aproape o jumatate de veac si, ca urmare, nu au avut nimic de castigat de pe urma planului Marshall, realizat de americani in anii '50 in Europa occidentala. Plan care a ajutat foarte mult tarile vest-europene sa se refaca dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Nu trebuie uitat nici de memoria colectiva a popoarelor. Un lucru foarte important. Sute de ani, aceiasi polonezi s-au luptat cu Imperiul Rus, ceea ce nu se poate uita imediat. Pentru impacarea dintre Franta si Germania a fost nevoie de cateva decenii. Chiar si acum, intre cele doua state mai izbucnesc disensiuni. De aceea trebuie sa dam dovada de rabdare. Desigur, nu pot fi trecute cu vederea nici greselile comise de conducerea rusa in anii '90. Boris Eltin a calatorit frecvent in tarile vest-europene, uitandu-le, insa, pe de cele din Est. E adevarat, lucrurile par sa se fi indreptat in ultimii ani, dar asta nu inseamna, din perspectiva istorica, mai nimic."
"Teama fata de URSS este ca o boala psihica", a comentat pentru "Komsomolskaia Pravda", Mihail Marghelov, seful Comisiei pentru afaceri internationale din Consiliul Federatiei Ruse. El a explicat: "Stiti cum se intampla: dupa ce unui om i s-a amputat o mana, el continua sa aiba senzatia ca il doare. Este asa-numita durere fantoma. Asa si tarile est-europene - sufera de aceasta durere fantoma. URSS nu mai exista de mult, dar ei se tem oricum. Aceasta teama este o afectiune psihica. Ce trebuie sa facem noi? Sa privim calm, precum psihiatrii. Desigur, inainte ca tarile sa se vindece de aceasta boala, vor trece cateva generatii, iar dezvoltarea acestor tari va avea de suferit. Dar asta nu mai e problema noastra, e problema Uniunii Europene. Daca va fi nevoie de un raspuns din partea noastra, el trebuie sa fie prudent si delicat precum o interventie neurochirurgicala." Marghelov a concluzionat: "Statele baltice si alte cateva tari est-europene incearca sa foloseasca Rusia ca pe o sperietoare pentru <<batrana Europa>>. Dar europenii occidentali au stabilit legaturi stranse cu Rusia, la care nu au de gand sa renunte."