Doi constanteni vor primi despagubiri de 250.000 de euro de la statul roman, in schimbul proprietatilor revendicate si nedobandite in natura, dupa ce s-au judecat cativa ani cu autoritatile locale si au ajuns la CEDO, unde au primit o sentinta favorabila.
Doina Petrescu, consilier in Prefectura Constanta si membru al Comisiei de fond funciar Constanta, a declarat ca Ion si Marcela Anisoara Ioachimescu au solicitat Comisiei pentru Fond Funciar Constanta retrocedarea unui teren de 4,5 hectare in satul Lazu din comuna Agigea, conform unei decizii a Judecatoriei Constanta din data de 25 martie 2002. Punerea in posesie nu a fost insa posibila, deoarece terenul fusese deja dobandit de alte persoane, tot printr-o hotarare judecatoreasca. Edilii au propus proprietarilor Ioachimescu atribuirea altui teren, situat in vecinatatea amplasamentului cuvenit, dar acestia au refuzat. Potrivit Mediafax, pentru ca nu s-a ajuns la nici un acord, in 13 mai 2003, Ion si Marcela Anisoara Ioachimescu s-au adresat Curtii Europene pentru Drepturile Omului, care a decis la 12 octombrie 2006 ca prin neexecutarea hotararii judecatoresti proprietarilorr le-a fost incalcat dreptul de acces la instanta si dreptul de proprietate prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului. CEDO a obligat statul roman la executarea hotararii pronuntata de Judecatoria Constanta, prin punerea in posesie a reclamantilor cu suprafata de teren cuvenita sau, in lipsa executarii, la plata sumei de 250.000 euro cu titlu de daune materiale. De asemenea, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a obligat statul roman sa plateasca reclamantilor suma de 1600 euro cu titlu de prejudiciu moral, precum si 900 euro cu titlu de cheltuieli de judecata.
Incalcarea garantiilor procesuale
Condamnarile Romaniei la CEDO nu se limiteaza numai la problema proprietatii. Statul roman a fost condamnat recent din cauza legislatiei care nu corespunde exigentelor europene. Procurorul Catalin Popescu, de la Curtea de Apel Bucuresti, declara ca situatiile in care Romania a fost condamnata la CEDO in problema cetatenilor straini declarati indezirabili ar trebui sa-i determine pe cei care au posibilitatea sa intervina pentru a face modificari legislative. Acesta a dat exemplu cauza Lupsa impotriva Romaniei. In acest proces, Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg a constatat incalcarea garantiilor procesuale ale unui sarb. In 8 iunie 2006, un sarb - expulzat din Romania pentru ca era suspectat ca pune la cale fapte care atentau la siguranta nationala - a castigat procesul intentat statului roman la Curtea Europeana, care a decis ca i-a fost incalcat dreptul la respectarea vietii private si de familie. Lupsa, cetatean sarb-muntenegrean, care avea familie si statea din 1989 in Romania, a reclamat la CEDO incalcarea drepturilor sale prin faptul ca a fost expulzat, cazul sau constituind o premiera pentru Romania. CEDO a constatat in cauza Lupsa impotriva Romaniei incalcarea articolului 8 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, care garanteaza dreptul la respectarea vietii private si de familie, precum si a articolului 1 din Protocolul 7 aditional la Conventie care se refera la garantiile procedurale in cazul expulzarii strainilor.
Indezirabil
In august 2003, reclamantul - stabilit pe teritoriul Romaniei din anul 1989, avand un copil minor - a fost declarat indezirabil printr-o ordonanta a procurorului, interzicandu-i-se, in acelasi timp, dreptul de sedere pe teritoriul Romaniei pentru o perioada de zece ani, pe motiv ca existau informatii si indicii temeinice ca acesta desfasura activitati de natura a pune in pericol siguranta nationala. Curtea de la Strasbourg a stabilit ca aceasta masura a reprezentat o ingerinta in dreptul sau la respectarea vietii private si de familie. In ceea ce priveste caracterul legal al expulzarii si al interdictiei aplicate, s-a stabilit ca ordonanta de urgenta care constituia temeiul expulzarii reclamantului nu ii oferea acestuia garantiile minimale necesare impiedicarii arbitrariului autoritatilor, cu atat mai mult cu cat, contrar normelor interne, ordonanta prin care a fost declarat indezirabil nu i-a fost comunicata, iar urmarirea penala nu a fost niciodata declansata. Curtea de la Strasbourg a dispus in aceasta cauza acordarea a 15.000 euro cu titlu de daune morale si materiale.