Primaria si Consiliul Local al Municipiului Craiova, in colaborare cu Academia Romana, Universitatea din Craiova, Teatrul National "Marin Sorescu", Liceul de Arta "Marin Sorescu", Muzeul de Arta, Radio Oltenia, Societetea de Stiinte filologice si alte institutii de cultura din Cetatea Baniei, organizeaza, in perioada 22-25 februarie a.c., cea de-a VII-a editie a "Zilelor Marin Sorescu". Timp de patru zile, Bania devine, prin amploarea si dimensiunile manifestarilor dedicate genialului goliard de la Bulzesti, o veritabila capitala a culturii, aici fiind invitati sa participe, printre altii, Eugen Simion, Adrian Paunescu, Fanus Neagu, Grigore Vieru, Mircea Micu, Mircea Dinescu, Ovidiu Ghidirmic, Nicolae Iliescu, Lucian Chisu, Grigore Traian Pop, Florea Miu, Tudor Gheorghe, Virgil Ogasanu, Horatiu Malaele si George Mihaita. Unul dintre marile evenimente dedicate celebrului scriitor Marin Sorescu are loc, in aceasta perioada, la Muzeul de Arta, mai precis la Palatul Jean Michail, unde s-a deschis o expozitie de pictura, la al carui vernisaj au participat numeroase personalitati culturale din spatiul oltenesc, si nu numai, amfitrioni fiind George si Ion Sorescu (fratii lui Marin), ca si criticul de arta Florin Rogneanu. Atent la multiplele metamorfozari ale lumii inconjuratoare, investigator (navigator indraznet) in apele adanci, cand tulburi, cand senine ale sufletului - asa i se infatiseaza Marin Sorescu, obisnuit sa socheze chiar si dupa moarte, prin cele 39 de lucrari expuse, majoritatea executate in ulei pe panza si doar cateva in ulei pe carton. Coleg de perete (in cadrul salilor aceluiasi muzeu), cu cativa din clasicii artei plastice romanesti, Marin Sorescu (poetul, dramaturgul, prozatorul, criticul literar, ziaristul, eseistul, cronicarul sportiv etc) trece acum, dupa cum lesne se poate observa, prin filtrul talentului sau si lumina culorii, acea nesfarsita nazuinta a creatorului de a scoate efecte miraculoase din te miri ce. Asadar, la multiplele sale posibilitati de exprimare, Marin Mondialul (cum ii placea lui Paunescu
sa-l alinte) o adauga si pe aceea de pictor. Un pictor care, ce-i drept, a lucrat cu mana stanga, desi ele (panzele) par "ctitorite" cu mana dreapta, ma refer la „Peisaj sublunar", "Ulcior culcat in peisaje", "Sa treci peste mare un ou", "Autoportret in golf", "Cal in trei ape", "Fata de maritat, asteptand apartament la cheie", "Lupi si stricnina" (ce titluri acatarii!), de fapt lucrarile cele mai reprezentative ale expozitiei. E putin Tuculescu aici (poate doar la nivel de scanteie), e si nitel Piliuta (dar un Piliuta scolit la Bulzesti), amandoi estompati cu grija, risipiti cu migala, cum numai Marin stie s-o faca. Pictura lui Sorescu e la fel ca si pozia sa: originala, vioaie, strigatoare la cer. E aici o sete nemarginita de zbor, un soi de "cuib rotit pe ape", un halou de simboluri (un sevalet cu aripi?), de la ograzile oltenesti doborate de soare si de cantecul cocosilor ce se scalda in tarana, la relevarea Mexicului si la coridele din Yucatan. Marin Sorescu, acest ban al Craiovei culturale, jubileaza. De dincolo de Styx, din eternitate. El tine in mana stanga pensula, iar in cea dreapta haturile imaginatiei. Si da-i bice. Cu sfarcuri de matase. Acesta e autorul "Descantotecii". Un zambet discret sub mustata, un zambet discret in culoare! Ave!