O lustratie putin eficienta si o puternica opozitie de stinga blocheaza Cehia la rascrucea dintre alegerea politicii SUA si frica de Kremlin.

„Pina acum, o mare parte dintre politicienii cehi au crezut ca se pot sustrage unor angajamente clare, alegind o cale de mijloc evaziva, cum ar fi cea de a nu gazdui o baza americana pe teritoriul Cehiei si de a da vina pe altcineva pentru aceasta situatie", titra in aceasta saptamina cotidianul ceh „Mlada fronta Dnes", criticind opozitia social-democratilor, comunistilor si ecologistilor, precum si a unei parti a coalitiei de dreapta aflata la guvernare, fata de amplasarea scutului american antiracheta.

Uite scutul, nu e scutul

Partidul Social Democrat a cerut ca scutul american sa intre sub comanda NATO, pozitie adoptata chiar si de ambasadorul ceh la NATO, desi secretarul general al Aliantei nu a considerat chestiunea de competenta NATO. Partidul Comunist, al treilea ca putere in Parlament, a cerut organizarea unui referendum. De altfel, comunistii cehi au cistigat cele 13% din voturi la alegerile din iunie 2006 subliniind pericolul pe care il reprezinta amplasarea unei baze americane. Jurnalistii cehi au atentionat ca decizia acceptarii bazei SUA este necesara pentru a tine pasul cu Polonia, tara in care lustratia fratilor Kaczynski a eliminat opozitia fata de politica SUA.

Colaboratori deconspirati

Recent, ministrul crestin-democrat de interne, Ivan Langer, a lansat operatiunea „Trecutul deschis", de deschidere a dosarelor fostilor colaboratori ai politiei politice. Astfel, Cehia a asistat la deconspirarea eminentului teolog si cunoscut disident, Jindrich Holecek, a sefului Interpol din Cehia, Pavol Mihal, si a fostului premier si guvernator al Bancii Nationale Josef Tosovsky. Ultimul caz arata marile neajunsuri ale legii lustratiei din 1991, o data ce dosarul lui Tosovsky este secret in Cehia, dar este facut public in Slovacia. Mai mult, Tosovsky se pare ca a beneficiat de sprijinul premierului dreptei de atunci, Vaclav Klaus, si al presedintelui Vaclav Havel, doi anticomunisti marcanti.

Vointa politica minora

Desi cehii au adoptat, in 1991, cea mai dura lege a lustratiei din statele foste socialiste, atit Vaclav Havel, cit si actualul presedinte, Vaclav Klaus, au avut o atitudine slaba, iar social-democratii, la putere intre 1997 si 2006, nu au aplicat lustratia, arata fostul disident si ministru de Interne Jan Ruml. „Regimul totalitar nu a respectat dreptul la intimitate, iar domnul Langer doreste sa continue aceasta practica", s-a aratat intr-un comunicat al Partidului Social Democrat opozitia fata de programul „Trecut deschis". „Unii vor scapa fara probleme, in timp ce altii vor fi aspru criticati", si-a manifestat rezervele si presedintele Vaclav Klaus.

Foto: V. Klaus (stinga) si L. Kaczynski, doi presedinti care au inteles lustratia in mod diferit.