Magistratul din oficiu

Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a luat, ieri, in prima dezbatere, raportul realizat de inspectorii CSM la Parchetul Curtii de Apel Constanta si unitatile subordonate acestuia. Numai ca, in loc sa intereseze continutul raportului Inspectiei, discutiile s-au axat pe cu totul altceva. Fragmentele cele mai importante ale acestui raport au aparut deja in „Gardianul“. Acest fapt a creat mare scandal si suparare la CSM, unii fiind interesati de „sursa“, altii, de modul in care ar putea stopa astfel de „scurgeri de informatii“ inainte de insusirea notelor de inspectie de catre CSM. Dan Chiujdea, vicepresedintele Consiliului, a explicat ca raportul a fost difuzat chiar de CSM in teritoriu si aici ar fi „buba“

Capii de „afis“ ai raportului, procurorul general al Parchetului Curtii de Apel Constanta, Marian Alexandru, si prim- procurorul Parchetului Tribunalului Tulcea, Maria Axinte, au fost „asistati“ in aceasta faza de presedintele AMR, Viorica Costiniu, care a atacat acelasi subiect: aparitia Raportului in „Gardianul“. Obsedant, si proc urorul Liviu Dascalescu a decis sa se abtina pentru ca noi am fi „un factor de presiune“ pe procurori, pe ministrul justitiei, Macovei, si pe procurorul general Kovesi. Cristian Deliorga s-a abtinut si el. Din alte motive, profesionale si personale. Se cauta masuri pentru secretizarea totala a rapoartelor de inspectie. Asta era problema? Atunci, Romånia isi merita Justitia pe care o are.


Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a fost, ieri, interesata mai mult de aparitia in 'Gardianul>> a raportului neinsusit inca de membrii CSM decat de esenta insasi a acestui document. Asa se face ca, din start, procurorul Liviu Dascalescu a adus la cunostinta colegilor din sectie ca a decis sa se abtina din mai multe motive. Majoritatea legata de 'Gardianul>>. Dascalescu a apreciat ca publicarea din acest raport, facuta de noi, ar fi „un factor de presiune asupra sectiei de procurori si fata de membrii de drept Macovei si procurorul general al Romaniei“. Ceea ce nu sta in picioare. Procurorii si judecatorii, ca de altfel si cei doi membri de drept, nu sunt minori, iar deciziile lor trebuie sa reflecte, intotdeauna, probele pe care le detin, documentele aflate in discutie, si nu ceea ce este de interes public si apare in presa. Dascalescu era foarte suparat ca opinia publica a luat la cunostinta ce scrie in raport inainte ca CSM sa ia o decizie. A repetat de mai multe ori „nu am nimic cu presa si eu, daca as fi fost ziarist, as fi folosit un pont“. Tot ieri, a doua abtinere a venit din partea procurorului Cristian Deliorga, „din motive personale“ si pentru ca si-a exprimat deja un punct de vedere asupra materialului.

„Avocat din oficiu“, la fel de suparat ca materialul aparuse in „Gardianul“, a fost presedintele AMR, Viorica Costiniu, care a declarat ca are voie sa faca asistenta magistratilor evidentiati negativ de raport. Dan Chiujdea, vicepresedintele CSM care a condus sedinta, a aratat ca aceasta „scrugere“ de informatii trebuie stopata prin masuri, pentru ca insasi Sectia de procurori a transmis in teritoriu, procurorilor constanteni, raportul Inspectiei. Una peste alta, cauza a fost amanata pentru 22 martie, termen necesar parcurgerii obiectiunilor procurorului general al Curtii de Apel Constanta, Marian Alexandru, si prim-procurorului Parchetului Tribunalului Tulcea, Maria Axinte.

Interesul public primeaza. Continuam publicarea raportului
Prezentam astazi, ca ultima parte, fragmente din acest raport al inspectorilor CSM realizat pana la jumatatea anului 2006, a carui publicare, de catre „Gardianul“, a starnit atatea reactii, ieri, la Sectia de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

„Din examinarea cauzelor prin care s-a dispus restituirea la organele de cercetare penala pentru completarea si refacerea urmaririi penale, verificari ce au privit doar modul in care au fost respectate normele procedurale si calitatea actelor procedurale, au rezultat urmatoarele: in anul 2005 si semestrul I 2006, prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe langa Judecatoria Tulcea, Marina Cretu, prin adresa, a restituit la organele de cercetare penala un numar foarte mare de cauze penale. S-a constatat ca in foarte multe cauze ce i-au fost repartizate pentru solutionare si in care organul de cercetare penala a intocmit referat cu propunere de trimitere in judecata a invinuitilor, prim-procurorul adjunct Marina Cretu, dupa trecerea unei perioade mari de timp, le-a restituit la organul de cercetare penala, in vederea completarii urmaririi penale. In adresele de restituire, in mod lapidar, au fost solicitate efectuarea unor activitati privind audierea unei martore, fara a se indica concludenta si pertinenta administrarii acestei probe testimoniale, fie pentru efectuarea reconstituirii sau pentru identificarea si audierea unor eventuali martori“, se arata in raport. Din materialul inspectorilor rezulta ca au fost identificate si cauze in care actul procedural emis de procuror nu era conform cu dispozitiile legale. Exemplu: in dosarul 1967/P/2005, procesul-verbal de inceperea urmaririi penale din 18.01.2006 a fost confirmat prin rezolutie, in 24 ianuarie, in conditiile in care inspectia arata ca procesul-verbal a fost intocmit in 2005 si nicidecum in 2006, fara a se indica data exacta in care s-a inceput urmarirea penala. Din verificarile celor 933 de cauze penale solutionate, reies si alte deficiente precum retinerea gresita a temeiului juridic care a stat la baza scoaterii de sub urmarire penala, procese-verbale de inceperea urmaririi penale fara mentionarea datei la care a fost intocmit.

Incalcari de dispozitii legale, temeiuri juridice gresite!
La Parchetul de pe langa Judecatoria Tulcea au fost identificate cauze in care la emiterea solutiei de incetare a urmaririi penale procurorii au incalcat dispozitiile legale ce reglementeaza temeiul juridic ce trebuie retinut, precum si actul procedural prevazut de lege. Mai mult, „din examinarea cauzelor in care procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Tulcea au adoptat solutii de neincepere a urmaririi penale, verificari ce au privit doar modul in care au fost respectate normele procedurale si calitatea actelor procedurale a rezultat ca intr-un numar mare de cauze temeiul juridic retinut a fost gresit, in raport cu prevederile art. 10 Cpp“. In 2005 si in semestrul I din 2006, la Parchetul Judecatoriei Tulcea a fost retinut in mod gresit, in 807 cauze penale, temeiul juridic bazat pe art. 10 litera f Cpp in conditiile in care plangerea prealabila trebuia trimisa organului competent, respectiv instantei de judecata.
De asemenea, s-au constatat deficiente produse ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale privind modul de solutionare a plangerilor formulate in temeiul art. 275, 278 Cpp si a actului procedural prin care procurorul se pronunta cu ocazia rezolvarii acestor plangeri. In cauzele in care procurorul ierarhic „a admis plangerile formulate de petenti in temeiul art. 275 si urmatoarele din Codul de procedura penala, a omis sa dispuna infirmarea solutiei adoptate in cauza, aceasta infirmare avand repercusiuni asupra legalitatii activitatilor efectuate in cauza“. O lucrare de acest gen este cea aflata sub numarul 293/VIII/1/II/2/2006 in care actul procedural din care s-a admis plangerea impotriva ordonantei de scoatere de sub urmarire penala a fost gresit, deoarece masura trebuia dispusa prin ordonanta, iar temeiul juridic „este incomplet“.

Infirmari din oficiu si expertize efectuate fara inceperea urmaririi penale
In alte dosare precum cel aflat sub numarul 1538/P/2004 al Parchetului Judecatoriei Tulcea, infirmarea s-a facut din oficiu in conditiile in care plangerile formulate impotriva acestei solutii au fost respinse. Acelasi lucru si in dosarul 1528/P/2004. Procurorul Ana Maria Casian Mauna a confirmat propunerea de neinceperea urmaririi penale fata de doi invinuiti, iar infirmarea acestei solutii s-a facut din oficiu. In ce priveste 1404/P/2004, in care a fost infirmata ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ, timp de doi ani, organul de cercetare penala „nu a efectuat nici o activitate, iar supravegherea cauzei de catre procuror a fost inexistenta“.

---

Despre autor: