prezent, fiecare tona de huila care se scoate inseamna o subventie consistenta. Aceasta este platita de fiecare dintre noi. Toti romanii trebuie sa stie exact cat ne costa mineritul, ce importanta economica are mineritul si sa inteleaga ca CNH si Valea Jiului reprezinta o componenta strategica a sistemului energetic national.
Conform intelegerii cu Uniunea Europeana, din 2011 statul nu va mai avea voie sa subventioneze industria de minerit din Valea Jiului. Valoarea maxima a ajutorului de stat care poate fi acordat in perioada 2007-2010 este de 1,1-1,2 miliarde de lei (aproximativ 350 milioane de euro).
Conditiile din minerit din Valea Jiului sunt inca precare pentru ca nu au fost efectuate investitii in utilaje, echipamentele fiind vechi de cateva zeci de ani. In plus, tinerii din zona manifesta dezinteres pentru aceasta meserie. In urmatorii trei ani statul va investi 30 de milioane de euro pentru retehnologizarea minelor, proces care va duce la cresterea productivitatii. Totodata, vor fi imbunatatite conditiile de munca, iar salariile minerilor vor creste.
CNH are datorii in valoare de 14.000 miliarde de lei vechi, adica de doua ori mai mult decat cifra de afaceri anuala, iar compania se afla in imposibilitatea de a-si plati aceste datorii. O solutie ar fi stergerea datoriilor de catre stat, dupa discutii intre Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Finantelor Publice si Consiliul Concurentei. Polonia a procedat asa, iar acum sectorul sau minier s-a modernizat si revigorat.
Productia anuala a CNH este de aproximativ trei milioane de tone de huila pe an, existand posibilitatea maririi capacitatii de productie la patru milioane de tone anual. Actualele rezerve depasesc 300 milioane de tone de huila, ceea ce asigura continuitatea exploatarii timp de 80-100 de ani. Productia CNH este livrata termocentralelor Mindia si Paroseni, care folosesc huila. O eventuala inchidere a minelor din cadrul CNH ar determina stoparea activitatii la cele doua termocentrale si importul masiv de huila. Restructurarea CNH trebuie sa se petreaca in paralel cu restructurarea Termoelectrica. Este clar ca singura solutie viabila poate fi alipirea CNH la un complex energetic, care va cuprinde, cel mai probabil, termocentralele Mindia si Paroseni.
In Valea Jiului traiau, in 1990, circa 300.000 de oameni, iar CNH avea 55.000 de angajati, insa nu erau toti mineri, deoarece compania se ocupa si de administrarea locuintelor, scolilor, spitalelor, alimentarea cu apa, energie electrica etc. Acum in Valea Jiului mai locuiesc 150.000 de oameni, iar la CNH activeaza 11.700 de mineri. Acestia si familiile lor, adica 70.000 de cetateni, sunt dependenti de mineritul din Valea Jiului.