Femei frumoase, dans, stralucire, sex - o saptamina de uitare, departe de orasele de carton si de luptele de strada.

Rio de Janeiro. Pe Sambadrom, scolile de samba defileaza dansind in costume cu paiete (fantasias) si in care alegorice. Linga stralucirea care ia ochii - mesaje publicitare, cu subiect politic, social, apararea drepturilor omului, lupta anti-SIDA sau pur si simplu reclame la companii internationale producatoare de bere ori chiar banci, care se lupta sa-si puna logourile oriunde printre penele de pe carele alegorice.

Reclame la petrol

La Rio, carnavalul e afacerea anului si investitia, pe masura, cite aproximativ trei milioane de dolari pentru o defilare a unei singure scoli de samba. Cu cit se cheltuieste mai mult cu atit sint mai mari sansele de cistig. Estaçăo Primeira de Mangue-ira, cindva o scoala mica, a devenit ramura de companie in toata regula, cu 5.000 de angajati permanent, sponsorizata de Xerox si de Petrobrand. Daca investesti, iar scoala de samba respectiva cistiga Carnavalul, reclama e pe masura. Asa a avut „mina" norocoasa presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, care a dat bani, anul trecut, sa faca reclama petrolului venezuelan cu ajutorul Vila Isabel, scoala de samba victorioasa anul trecut.

In spatele scenei

Nu de putine ori, penele de strut care impodobesc dansatoarele sint cumparate cu bani murdari, care devin impecabili la capatul Sambadromului, cind defilarea ia sfirsit. Bani care vin si din favelas - asa-numitele „orase de carton" de pe dealurile Rio de Janeiro, cu o populatie sub limita saraciei, dar infloritoare in afaceri cu droguri. Si masinile de poker subventioneaza costume de Carnaval. La fel loteriile ilegale si prostitutia. Rio de Janeiro e plin de tinere adolescente sau copile sub 13 ani, venite din satele braziliene. Sfirsesc pe strazi in asteptarea amatorilor de turism sexual.

Dans, sclipici si banderole negre

Un cintec samba spune asa: „Nefericirea n-are sfirsit, fericirea da!". E starea de spirit ascunsa sub zimbetul de Carnaval. Anul acesta, pe Sambadrom a aparut pe costumele unor dansatori un detaliu neobisnuit, care sare in ochi prin contrast cu paietele - banderola neagra. Inca din vara anului trecut, violentele in strada au insingerat Rio de Janeiro. De altfel, Carnavalul a fost ca o pauza de razboi, bine supravegheata de autoritati, cu desfasurari impresionante de forte de ordine. Oficial, rata crimelor a atins 42 la suta de mii de locuitori, dar surse independente ridica la peste 50 numarul mortilor. Asta face din Rio de Janeiro unul dintre locurile cele mai periculoase de pe pamint. Numai in februarie au murit 150 de oameni, iar peste 70 au fost raniti.

Militii paramilitare

La clasicul razboi dintre politie si bandele de traficanti de droguri din favelas, in special, s-a adaugat un al treilea jucator: militii paramilitare formate din fosti politisti. Ei oscileaza intre rolul de „justitiari" si de traficanti de droguri. Actio-neaza de fapt ca mafia: protectie contra bani sau un procent din vinzarile de droguri ori din cistigurile la loteriile ilegale si la masinile de poker. Uneori pornesc pur si simplu la vinatoare sa „curete" favelas de traficantii de heroina. Cartiere intregi devin cimpuri de lupta intr-un razboi urban de gherila. Lunetisti pe acoperisuri, ascunsi intre „ziduri" de carton, impuscaturi pe dupa colturi de case din nisip si lut, pe strazi inguste cit sa treaca doar un om, pe poteci desfundate printre sandramale din tabla.

Favelas - orase de carton

La Rio sint cam 600 de favelas - mahalale, aglome-rari de adaposturi din carton, nisip amestecat cu lut, bucati de tabla. Electricitate furata de la reteaua principala, citeva ore pe zi. Nu canalizare, nu caldura, nu apa potabila, dar plin de gunoaie. Aici se aduna brazilieni veniti din sate in cautarea unei vieti mai bune. In favelas nu platesc chirie. Stau cu spaima demolarii ori a alunecarilor de teren. S-a intimplat ca zeci de case sa dispara pur si simplu in lut. Marco Mulcahy, un jurnalist american care a trait mai mult de un an in Brazilia, a explicat pentru „Cotidianul" ca, in ultimii ani, autoritatea guvernului brazilian a fost tot mai mult inlocuita cu cea a sefilor cartelurilor de droguri. In favelas nu prea se aventureaza cei din afara, cel putin nu fara permisiunea liderilor bandelor. Turistii straini pot vizita favelas numai cu permisiunea liderilor cartelurilor si nu au voie sa faca fotografii, deoarece membrii bandelor nu au nici un interes sa faca publica realitatea lumii lor, povesteste Mulcahy.

Speranta de viata: 18 ani

In favela, variantele de cistigare a existentei sint putine. E de ales intre a lucra in oras, intr-o casa de om bogat, sau cu ziua pe unde se poate. Fabricile nu-s multe, iar o slujba permanenta e foarte greu de gasit. Ramine optiunea de a intra intr-o banda de traficanti de droguri. Sint trei feluri de „slujbe": vinzator de droguri, „paznic" sau „soldat". „Paznicul" e cel care sta sa supravegheze o intrare in favela si da alarma daca apare politia. „Soldatul" e un fel de luptator de gherila, echipat cu Kalasnikov, platit sa apere „teritoriul" de alte bande, de politisti ori de militiile paramilitare. De obicei, speranta de viata pentru „soldati" nu depaseste 18 ani. Muncesc cam zece ore pe zi, sapte zile pe saptamina. Dar sint multumiti: se bucura de respectul comunitatii si, cu banii cistigati, isi ajuta familiile si isi cumpara haine „de firma". Traiesc alert, se distreaza nebuneste cind pot, pentru ca timpul le e masurat.

„Justitie" rapida

Politia intii trage, apoi sta de vorba. Nu exista focuri de avertizare. Cind au loc arestari, femeile din mahala ii urmaresc pe politisti pina vad ca cel arestat e dus la sectie. Asta pentru ca de multe ori justitia se face pe loc, iar tinerii arestati nu mai ajung la inchisoare, sint ucisi dupa cite un zid, chiar in favela. Si cind nu fac razii, politistii cad la intelegere cu traficantii si chiar le vind armele din dotare.

Heroina finanteaza asistenta sociala

Bandele de traficanti actioneaza ca un bizar liant al comunitatii. De exemplu, cind un copil e bolnav, mamele apeleaza la traficanti pentru bani de medicamente. Sau tot ei dau bani pentru nunti, botezuri ori inmormintari si au grija de rudele traficantilor morti. Oamenii vin la ei pentru bani de mincare sau sa-si repare casa.

Mafioti „primari" „Rolul sefilor cartelurilor drogurilor seamana mult cu al Nasului in mafia italiana", remarca jurnalistul american Marco Mulcahy, „intr-un fel, liderii bandelor din favelas sint aproape ca niste «primari»." „Ei pot oferi protectie si chiar pot combate micile infractiuni, de pilda tilhariile, insa cu pretul instaurarii unui regim al fricii. In unele cazuri, sefii de cartel pot pretinde chiar sa isi ia ca partenere femeile care li se par atragatoare, acestea avind mici sanse sa se opuna", povesteste Mulcahy.