Reprofilare - De la carbuni la iahturi

Renasterea Vaii Jiului este grea, in conditiile in care Compania Nationala a Huilei este inglodata in datorii, iar programul de ""regenerare socio-economica"", finantat de Banca Mondiala, abia a demarat.

Minerii din Valea Jiului isi schimba greu meseria, desi beneficiaza de finantare din partea Bancii Mondiale. Cele 13 firme care beneficiaza de serviciile Centrului de afaceri de la Lonea, infiintat cu banii Bancii Mondiale, au atras 73 dintre miile de someri din zona. Reconversia profesionala a acestora i-a impins catre domenii care nu au nici o legatura cu subteranul. Una dintre firmele unde sunt angajati fosti mineri produce subansamble de infrastructura pentru iahturi, iar o alta face dispozitive electrice despre care oficialii centrului spun ca iau calea marinei britanice. Dar acestea sunt detalii mai curand pitoresti.

INCUBATORUL. Numarul minerilor someri ar impune deschiderea unui centru nou in zona. ""Doar daca cererea va justifica o astfel de decizie se va face"", spune, rezervat, Marcel Hoara, directorul general al Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM), care gestioneaza imprumutul de 60 de milioane de dolari de la Banca Mondiala, acordat pentru ""regenerarea socio-economica a zonelor miniere"". Centrul de la Lonea a fost construit tot cu banii Bancii Mondiale, pe amplasamentul exploatarii miniere inchise.

In afara de componente de poliester si fibra de sticla pentru iahturi, firmele gazduite de Centrul de afaceri de la Lonea mai produc confectii metalice, mobilier, dar au reprezentare si in comert, servicii de curatenie sau patiserie. Centrul este un hibrid intre un incubator de afaceri si miniparc industrial, care ofera acces la utilitati si spatii de birouri si de productie contra unor chirii modice, dar si servicii gratuite de asistenta manageriala.

PROGRESE FIRAVE. Absorbtia fondurilor Bancii Mondiale ramane insa redusa in Valea Jiului, incat, de pilda, in cazul microcreditelor pentru firme, banii au fost redirectionati spre judetul Alba si spre alte localitati hunedorene decat cele din valea Jiului. Doar daca se adauga si proiectul-pilot anterior se ajunge la un total de microcredite de 800.000 dolari, imprumutati de 160 de firme, la dobanda apropiata de cea a pietei, dar cu costuri administrative mai mici.

Angelo Brezoianu/ROMPRESFOTO

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe